Ok. Pai nu stiu exact cum sa încep. Acum 3 m-am apucat de fumat some green stuff si am continuat sa o fac ocazional pana acum 1 an când am avut niste probleme la scoala cu profa de mate care m-a lăsat corigent si apoi repetent. Toate bune si frumoase pana in ziua corigentei, am dat-o, n-am promovat, am ajuns acasa. scandal uriaș cu mama rezultat cu gonirea mea de acasa câteva zile. Pana sa ma dea afara din casa nu știa de fostul meu obicei ocazional. aveam de gând să-i spun curand, dar parca ceva ma ținea pe loc si mno. in ultima zi când m-a primit, am mers la un test antidoping unde avea sa-mi iasă THC pozitiv. Din momentul ala știam ca nu mai vreau sa pun gura pe asa ceva când am realizat si am văzut cu ochii mei cat am ranit-o pe mama. Din acea zi am simțit ca totul se năruie in interiorul meu, chiar daca nu o aratam. De atunci mama a început sa ma tina din scurt rau... In primele saptamani era cu mine peste tot si tot asa cam vreo 6 luni. In prima luna au venit cei de la protecția copilului sa ma evalueze, au zis ca sunt un copil minunat si ca mama e norocoasa. Mi-au dat recomandare la psiholog, am mers la psiholog. Mi-au dat trimitere la Psihiatrie 1 sapt, am mers la psihiatrie unde si cei de acolo mi-au zis la fel. Ma rog, asa deci, in toate acele 6 luni am fost si sunt in continuare izolat din punct de vedere social de către mama, cel putin asa ma simt. In permaneța am un sentiment de neputință, izolare, anxietate si putin depresie undeva in adâncul sufletului meu. Toate interacțiunile mele se întâmpla la scoala si atat. Rutina mea zilnica este "scoala-casa", iar in weekend daca ies din casa o fac cu mama la cumparaturi, mall sau activități de genu. Pana acum un an obișnuiam sa fiu o persoană energica, plina de viață si foarte sociabila. Acum e fix opusul, nu sunt deloc fericit. Obișnuiam sa am multe activități sociale cu prietenii unde aveam sa cunosc oameni noi zilnic, iubeam sa fac asta. Dar de un an totul se rezuma doar la "scoala-casa", iar daca încerc să-i zic ca vreau sa mai ies din casa. " unde te duci? Cu cine te duci? Cat stai? Sa nu stai mult. Sa ma suni des. Daca nu ma suni las tot si vin sa te caut. Si tot felul de chestii de genul. Întrebările si in special atitudinea cu care le spune. Ma face sa mi se ia de tot si efectiv sa dau înapoi si sa nu mai fac nimic. Imi taie tot cheful. Am 16 ani, nu mai e nevoie sa ma tratezi asa, cred ca pot face si eu diferenta dintre bine si rau, iar faptul ca ma tii asa din scurt nu va rezolva nimic., sunt sigur de asta.

Ma cuprind o grămadă de sentimente negative. Am nevoie de spatiu si timp pentru mine, 1 an de zile a stat numa' lângă mine, undeva in spate urmarindu-mi fiecare pas. M-am saturat de tot ce mi se întâmpla, tot ce mi se întâmpla ma face nefericit, lipsa de liberate ma face nefericit. Sunt nefericit chiar daca nu o arat. Si am avut o discuție cu ea pe tema asta. Nicio imbunatatire. Am încetat sa mai cred ca se pot schimba ceva. Am înțeles ca am greșit ne spunandu-i 2 ani. Dar ce mi se întâmpla ma afectează.

Ma simt ca o pasare capturata si pusa intr-o colivie.

Nu stiu daca e posibil sa fiu poate prea egosit gândindu-ma la mine acum, dar stiu ca nu mi-e ok.

Ma simt singur, depresiv, anxios, nervos, nefericit mai tot timpul.

Nu stiu deloc ce sa mai fac. discuții am avut o gramada si la psiholog si acasa. Nu ajung nicaieri. Si imi e urat să-i ies din cuvânt.

Am nevoie de un sfat.

Într-adevăr mama ta este foarte protectoare cu tine. Ți-a dat libertate deplină până acum un an. Tu nu ai știut ce să faci cu ea, iar mama ta trebuia să fie mai atentă la acțiunile tale. Acum îi este teamă să-ți dea libertate, pentru a nu mai greși din nou. Este normal pentru orice adolescent să vrea libertate. Discută cu mama ta mai des despre sentimentele tale "In permaneța am un sentiment de neputință, izolare, anxietate si putin depresie undeva in adâncul sufletului meu." Prea multă protecție, te va face să te închizi în sine. Mama ta te iubește și te va înțelege. Vorbește des cu ea și acordă-i timp să se obișnuiască cu ideea că îți trebuie și un pic de libertate. Demonstrează-i mamei tale că poate avea încredere în tine!

Trebuie sa-i demonstrezi fapul ca esti o persoana de incredere. asta are nevoie de timp, nu sa te culci seara si dimineata sa fie totul ok.
fa-ti trebyurile cum trebuie la scoala si sa vezi cum va avea iar incredere in tine. si schimba-ti prietenii. lasa-le dracu de tigari sau alte balarii, esti tanar si n-ai nevoie de asa ceva.
da-i pe guma de mestecat. ca nu-i nicio rusine in asta.

"Am 16 ani,... cred ca pot face si eu diferenta dintre bine si rau"
Serios?! Pana acum nu ai dovedit-o.

"Pana acum un an obișnuiam sa fiu o persoană energica, plina de viață si foarte sociabila."
Daca a fi sociabil, inseamna a fi drogat, atunci sincer, serios, mai bine "izolat". Izolat de anturajul prost.

Te consideri mai de incredere decat esti. Si slab la invatatura, si pot head, singura ta calitate e ca nu vrei sa-ti superi mama... prea mult. Invata si in cativa ani vei fi independent.

Nu stiu de ce lumea face atata zarva pe baza THC- ului. Stiu mai multe cazuri cu fumatori de tigari care au dat de belele, sa nu mai zic de alcoolici care provoaca accidente si omoara oameni. Nu da vina pe "cui" pentru ca nu ai invatat, ca nu a venit la tine "cuiul"- Hai fumeaza-ma! Eu zic sa lasi toate viciile deoparte, antreneaza-te, schimba-te, asculta de mama ta deoarece poate ca te-a dat afara dar asta a fost o reactie nervoasa spontana, daca nu ar tine la tine te-ar lasa sa fii un nimeni. Asteapta sa faci 18 ani si demonstreaza ca te-ai schimbat. De incercat, multi am incercat "multe" dar nu inseamna ca trebuie sa si depindem de ele.

In primul rand tu trebuie sa fi fericit deoarece mama ta te iubeste atat de mult incat si-ar sacrifica oricand din timpul sau pentru a te scoate de pe o cale gresita si pentru a te pune pe una buna, cred ca daca ar fi la lucru si cumva ar afla ca ai probleme ar lasa lucrul balta si ar veni la tine.Trebuie sa o intelegi,ai fost repetent si ai consumat substante stupefiante,ea doresta ca orice alt parinte ca copilul sau sa ajunga un om important in viata si pana nu-i dovedesti ca vei ajunge un om de succes(sa inveti mai mult,sa iei note mai bune,sa ai activitati extrascolare constructive gen un sport) sunt slabe sanse sa te lase de capul tau, ea are incredere in tine dar a trecut prin asa multe in viata incat instinctul ii spune ca acum e momentul sa se lipeasca de tine si sa te indrume spre un drum bun, tu trebuie sa o asculti si sa fi din ce in ce mai harnic, mai disciplinat, constient de situatia in care te afli.Ma bucur ca te-ai lasat de acele substante pentru mama ta dar ar trebui sa continui sa nu le consumi toata viata ta pentru binele tau, deoarece iti fac rau organismului, te storc de energie cu timpul si multe alte aspecte negative.Surprinde-ti mama in moduri placute, gateste fara sa o anunti inainte sa ajunga de la servici, ia note mai bune, apuca-te de un sport, cumpara-i o floare fara un motiv anume spune-i doar multumesc ca faci parte din viata mea.

Nu degeaba se spune ca i crederea se castiga greu si se pierde usor.Nu prea ai ce sa faci, decat sa o asculti

Avand in vedere ca ai 16 ani si deja ai o asemenea problema nu prea ar trebui sa te mire faptul ca mama ta te tine din scurt.
Eu am facut o prostie acum 7 ani cam asa si acum am 22 si mama tot nu are incredere in mine si este sceptica deoarece ii este frica sa nu fac aceias greseala si sa nu ma pot descurca sa imi fac rau iar ea sa nu ma poata ajua.Este deranjant si enervant sa iti tot sufle cineva in ceafa si stiu cum este dar pana nu vei mai credste nu ii vei arata ca ai invatat din greseli si esti stapan pe propriile forte si chiar sa te intreti singur a tai nu vor inceta.
Nu ai ce sa faci cel putin pana la 18 decat sa le recastigi increderea si sa ai grija pe mai departe de tine. Apreciazo, multumestei si ea te va intelege.