Parintii mei au divortat si mama are alt barbat.Ei au divortat cu 2-3 ani in urma.Eu traesc cu tata, iar mama este peste hotare.Spuneti-mi va rog e posibil cumva in vreun mod ca sa ii impac. Daca da va rog ajutati-ma ca viata mea se distruge pe zi ce trece?

Crede-ma ca nu ii mai poti impaca, daca s-au despartit au facut-o din cauza ca relatia nu mai mergea sau, eu stiu, alte cauze. Iti spun din propria experienta, ai mei sunt divortati de 6 ani, eu traiesc cu mama. Tu incearca sa iti traiesti viata in continuare, priveste partea buna, nu ai fost dat in ingrijirea statului.

Buna. Din moment ce mama ta are deja pe altcineva, este mai imposibila aceasta impacare. Incercati sa va intalniti toti trei(tu, tatal tau si mama ta) sa petreceti timp impreuna, daca nu..macar sa luati cina impreuna si sa rememorati amintiri de pe vremea cand formati o familie. poate se mai "inmoaie" si ei putin daca te vad fericit/a. Bafta >

Nu cred ca este posibil, daca au trecut 2 sau 3 ani si mama ta are deja un "prieten" atunci nu cred ca ai putea, daca lor nu le mergea relatia cum trebuie tu nu ai cum sa o rezolvi, daca ei nu au putut sa rezolve problema asta, tu cu atat mai putin o sa poti. Si nu lasa viata sa te "distruga" cum ai zis mai sus, se putea sa fie si mai rau.

Ti am trimis un mesaj

Pai nu cred ca ai reusi dar plangetelor si spunelor ca ii pentru binele tau si ca ar fi bine sa se gandeasca la tine ai si tu nevoie de o familie..sau daca nu reusesti tu si tata.l tau faceti multe lucruri distractive ca sa va apropiati : de exemplu mergeti la mall la un film, la un meci de ceva sport iesiti la picnic vede.ti voi ce va place :*

Poate e mai bine asa decat sa ii tot auzi cum se cearta asa ca fa ce ti.am scris mai sus

Nu mai e posibil, din pacate.Mai ales ca ea este in Italia si are pe altul, deja.Am trecut prin aceeasi situatie acum 7 ani.Numai ca in rolul tatalui.Nu se mai poate.

Nu vad de ce se distruge viata ta, daca cei doi ca oameni maturi au hotarat sa se desparta inseamna ca asa le este mai bine, decat cu probleme si certuri impreuna, mai bine singuri separati, de impacat si daca ar face-o nu va mai fi niciodata ca la inceput, intr-o oglinda sparta poate aparea oricand o alta fisura.

Mai simplu este sa te bucuri pentru ei ca sunt fericiti, fiecare in felul lui.

Este bine sa nu te bagi peste viata parintilor tai. Mama ta are alta famile, tatal tau probabil ca are alta femeie, deci ei au alte planuri pentru viitor.

Numai incerca sa lipesti o farfurie sparta.Nu va mai fi niciodata la fel.

Daca ii impaci, va fi mai rau. Nu s-au despartit de bine ce le e. Gandeste-te putin si la ei, nu doar la tine.

Poti discuta cu ei despre acest lucru, fii sincera si vezi argumentele lor.Sa poti trece mai usor peste acest lucru, pe situl jw.org sectiunea adolescenti, poti gasi unele articole utile.

Buna,

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

Mai întâi trebuie sa-l faci pe tatăl tau sa vrea sa se împace cu mama ta, daca vrea deja treaba va fi putin mai ușoară. Afla numărul de telefon al tatălui tau vitreg si suna-l cu secret in mod repetat daca est fata va fi ceva mai usor dar daca esti baiat vorbește cu voce pitigaiata il suni foarte des si ii spui lucruri de genu:" A plecat nevasta-ta?" Sau " Ce mai faci iubire?" si alte chestii de genu maica-ta va fi geloasa si se vor despărți, tu o vei consola iti pui putina apa pe la ochi te duci la ea si ii spui cat de mult ti-ai dori sa se împace cu tatăl tau, care o va consola si el si ii va spune cat de mult i-a lipsit si ca i-a fost dor de ea, sper ca te-am ajutat!

Nu poti avea aşteptări mari de la ceea ce poţi tu face. Tu nu poţi face mai mult decât ar trebui să facă şi să-şi dorească ei să facă...

Mediatorul este foarte important, pentru că el ajută la detensionarea situaţiei şi la realizarea unui cadru potrivit. Introduce un cadru potrivit. Asta presupune ca tu să identifici din exterior din punct de vedere neutru datele generale (pe care ei între ei, abordând subiectiv problema, la cald, tensionat, nu le pot afla prea uşor...).

Iată câteva date generale pe care tu poţi să le afli în discuţii calme (SEPARATE) cu fiecare dintre ei, precum: cum se simt (şi unul şi celălalt) departe unul de altul, cât de mult se iubesc, cât de mult se respectă (important, şi de ce anume se respectă sau nu...), care sunt ultimele greşeli ("cireaşa de pe tort"), ce aşteptări are unul de la celălalt (ce ar dori să facă celălalt), cât de mult îi îngrijorează situaţia, când a început schimbarea în rău a situaţiei, cât de necesară este reîntoarcerea acasă, "de unde a plecat totul?", cât de dispus este fiecare să se schimbe, cât de dispus este fiecare să recunoască greşelile sau partea de greşeală dintr-o acţiune.

Este important să-i convingi (separat pe fiecare în parte) să aibă puterea să recunoască "dreptatea" celuilalt (fie chiar şi 2% din ea) indiferent de prostia pe care celălalt o susţine, să nu-i spună niciodată celuilalt „tu nu ai dreptate"- lucru care SUFOCĂ orice continuare a dialogului.

Oricât de mare e greşeala celuilalt, primul să-i recunoască măcar 2-10% adevăr măcar în intenţia sau motivaţia acelei acţiuni greşite, iar apoi să-i expună şi să-i justifice CU RĂBDARE, propria opinie...

Foarte important!
Toate aceste subiecte trebuie puse la punct ÎNAINTE de un eventual dialog al lor. Ele trebuie clarificate TOATE, măcar cu unul dintre cei doi (bineînţeles că e preferabil cu amândoi!). Asigură-i pe fiecare dintre ei separat că vei păstra discreţia, secretul acestor amanunte de mai sus- detalii ref la dialog! (desi ei vor sti ca tu "stabilesti" intr-un fel o intalnire... Ce să-i faci, va trebui să rişti!)

Acesta nu trebuie să ştie că tu faci asta şi cu celălalt (lasă-i cu impresia că ai vorbit doar cu unul dintre ei). Ei NU TREBUIE SĂ ŞTIE CĂ EŞTI "MEDIATOARE", altfel nu mai are nici un efect, nimic, li se va părea că totul este ceva fals... ai face un rău foarte mare dacă ar afla asta!

De exemplu, dacă tata îţi spune (şi-ţi doresc să ai curajul de a-l întreba şi de a discuta asta cu el ) că ţine suficient de mult la mama ta încât să-şi dorească degrabă o împăcare, poţi folosi imformaţia pentru a o încuraja pe mama ta, dar roag-o în genunchi să nu-i spună soţului că a auzit asta, altfel pică totul!


Apoi, ei între ei nu trebuie abordeze deodată mai multe subiecte fierbinţi sau greşeli ale trecutului (femeile au obiceiul de a-şi pierde această răbdare- din experienţă spun ), pentru că aşa nu vor reuşi să termine niciunul. Scopul nu este acela de a se irita inca o data, de a tensiona dialogul, pentru că ulterior urmează să se termine 100% fără efect pozitiv...

UN SINGUR SUBIECT PE DISCUŢIE (asta dacă e acceptat de amândoi – fără forţarea dialogului), revenind cu rabdare asupra lui!

Foarte important, dacă tot e să vină momentul acuzaţiilor reciproce, să rămână fiecare la O SINGURĂ ACUZAŢIE (pentru că oricum pe celelalte le ştie fiecare) pe discuţie, FĂRĂ CELELALTE (care bineînţeles că există : ) ), chiar dacă celelalt începe să "turuie" cu reproşuri, primul să rămână la un sIngur reproş. Celălalt se va mira atât de mult de asta încât (cel puţin în sufletul său) va ceda, va fi sensibilizat (chiar dacă nu o va arăta vizibil), se va simţi dator să facă el pasul spre remedierea problemelor!

Mediatorul este folosit şi în cabinetele psihologilor (care-i cheamă la discuţie pe ambii soţi), dar este necesar şi în morala creştină atunci când se recomandă de la început soţilor să aibă acelaşi duhovnic la care să se spovedească (situatie in care cei doi soţi nu mai ajung la acele mari orgolii sau la mari dispute).

Întrebarea este dacă tu te poţi angaja la o astfel de sarcină dificilă? Este totuşi una care e pentru binele familie, pentru care de altfel se merită să ne sacrificăm eforturile...

Si inca ceva... Nu introdu niciodată în discuţia cu unul sau altul cuvinte sau idei de genul: "divorţ", "despărţire", "ultimatum", "dacă nu se schimbă...", etc. Au urmări ireversibile (ca fapte "precedente" care se agaţă în conştiinţă ca "posibilităţi" de acţiune).
Mult succes!

Cadrul neutru al discutiei dintre ei (pe care tu ai pute-o sugera sau pune la cale...) dar si cadrul neutru al discutiei tale separate cu fiecare părinte este o cerinta obligatorie…

Nu pe umerii tăi stă rezolvarea situaţiei. Nu are rost să pui singură presiune pe tine. Eu nu cunsc situaţia. Însă, în funcţie de greşelile unuia sau ale altuia, zarurile pot fi deja aruncate. Tot ce poti face este să ştii că ai avut şi o contribuţie benefică pentru un eventual rezultat pozitiv... ( Iată o lecţie de viaţă valabilă în specila pentru noi, tinerii de astăzi: dacă s-au comis greşeli de tradare sau infidelitate, acestea spulberă liniştea şi echilibrul- indiferent câte au în comun cei doi soţi... )

Indiferent de străduinţă şi rezultat – (pentru că importantă este şi fericirea lor, nu?) tu vei simţi mulţumirea că nu ai asistat indiferentă. Oricum, ei vor continua să fie părinţii tăi cu acte în regulă indiferent ce vor alege...
Alteori nu putem decât să ne rugăm să fie bine (indiferent de soluţia pe care ei o vor alege). Doamne ajuta...

Imi place ca toata lumea spune ca e mai ok asa si ca sa nu se mai bage in chestia asta... oamenilor, mama lui/ei este plecata in alta tara o sa o vada poate 1 data de 2 ori pe an... voi ganditi putin ce spuneti?