Asa e ZAZU 1972, problema nu e copilul, suntem noi care din pacate uitam uneori ca am fost si noi copii...
Ei... ma mai supar eu pe ea, dar imi trece repede. De altfel fetita mea e foarte cuminte... doar ca e foarte curioasa si are multe idei! (cred ca toti copiii sunt asa). E foarte descurcareata si are o maniera proprie de a-si rezolva "treburile"... metodele ei nu coincid cu ceea ce gandesc eu in mod normal si de aici si micile suparari, care trec intr-o clipa, pentru ca vine si se propteste in fata mea si imi zice: "hai sa radem!" si insista, pana rad si eu cu ea!
Am descoperit ca pentru a-i rezista unui "tanc" de trei ani iti trebuie mult calm si un simt al umoruluii deosebit de dezvoltat!
Din pacate de fiecare data cand sunt stresata, obosita si nervoasa din cauza serviciului nu mai am rabdare si atunci totul in jur ma enerveaza si in special faptele copilului. Lucruri minore (nefactul patului, vase in chiuveta, ne udatul florilor, dezordine in casa etc) care in alte cazuri le rezolvam prin hai ma mama iar nu ma sculti, se transforma in nervi si tipete. Nu e corect dar se intampla.
Dar altfel Dumnezeu mi-a dat un copil super cu care ma intelg minunat si care pana acum nu mi-a creat niciun fel de problema major. Este ascultator, invata bine si este cuminte.
Normal... nu cred ca este parinte care macar o data nu a simtit ca ii vine sa dea cu copilul de toti peretii... asta la figurat ca in final cand ii vad ochisorii aia albastri ma inmoi si imi vine sa o pup toata cu prostii cu tot... insa uneori ma scoate din sarite si strig la ea... m-a atentionat sotul meu zilele trecute ca ar fi mai bine sa nu strig ci sa ii explic frumos ce e bine si ce nu e bine... si am zis ca are dreptate si am sa incerc sa fac asa... insa uneori mi-e greu mai ales dupa o zi ca si cea de Luni cand a mazgalit din dormitor hainele de pat cu pix, apoi a venit in camera mare si a mazgalit si canapeaua, apoi a mers in baie si un sul de hartie de wc l-a aruncat in chiuveta si peste apa, apoi la o alta vizita la toaleta a desfacut tot sulul de hartie si la aruncat in wc... apoi i-a venit ideea ca ce ar fi sa o rasfire prin camera ei... si cand am intrat in camera ei si am vazut ca peste tot e hartie igeienica am crezut ca mor, asta nu ajunge a luat creioanele de colorat si toata s-a colorat pe fata... a spart farfuria cu mancare si a rasfirat mancarea pe covor, intr-un minut cat am insotit musafirii mei pana la usa a mancat o bucata mare de ciocolata... si-a bagat-o in gura si abia ca mai respira dar tot la mancat desi i-am spus frumos ca nu e voie atatea dulciuri, si am si pus-o sus pe dulap dar degeaba s-a urcat... toate astea intr-o zi... acum poate te intrebi ca oare eu unde am fost... acasa... in bucatarie faceam mancare... totul s-a intamplat in cateva minute de neatentie... daca un minut nu sunt atenta vai vai ce poate face... iar daca sunt singura si trebuie sa imi fac si eu treaba prin casa mereu se intampla ceva... dar ma supar pe moment, strig la ea si apoi ma calmez si imi trece repede... o iubesc prea mult insa uneori trebuie sa fi tare...
Cred ca se intampla fiecarui parinte dar sunt sigura ca de vina e viata asta plina de stres care pur si simplu te face sa-ti pierzi rabdarea.
Deocamdata nu am copiii, dar stiu ca ma enerveaza verisorul meu mai mic decat mine.
Da uneori. Nu sunt de felul meu rabdatoare si poate de aceea dar cand ii bad ochisorii aia mari albastrii si umezi imi vine s-o pup si in fund cu tot cu prostioarele care le face.
Chiar daca am vazt ca intrebare e adresata parintilor.totusi rasp si eu...mama se enerveaza la cea mai mica greseala pe care am facut-o, nu stiu de ce e asa... mi as dori sa fie mai intelegatoare cu mine si sa nu se mai enerveze de la orce lucru minor, uneori sufar din cauza asta, fratelui meu ii da mai multa atentie, si asta ma deranjeaza extrem de mult, intr o zi i am zis ce ma deranjeaza la ea si ea nu a luat 'n seama, nu am asculta dac am ceva de zis, dar in adancul sufletului o iubesc foarte mult, e mama mea. nu ti am fost de ajutor dar macar m-am descarcat
Mama mereu face crize cand fac si cea mai mica greseala ii explic ca nu am vrut, dar tot ea e cu gura si imi zice sa tac nici nu asteapta sa ii explicDar e mama
Heiiiiiiiii
da o intrebare ceva d genu': va enerveaza parintii? nu exista?
Sora mea mai mare are o fata. Cand vine acasa de la munca vine stresata si ii zice mereu fetei(Adelei) ca n-a facut aia si nici aia etc... Dar Adela n-are nici o vina, doar sor'mea e stresata rau si da vina pe fiica ei pentru orice chestie. Practic sor'mea e de vina, deoarece e foarte stresata si vrea ca totul sa fie perfect. Mereu cand isi ia concedii, dor'mea e foarte draguta cu Adela si nu o cearta pentru orice chestie.
Stresul asta... ce "pagube" produce!
Ei bine despre mama pot sa zic ca o enervam mult prea mult
adica nu suntem numai unul suntem 3 si toata ziua ne certam intre noi provocandu-i nervi
adevarul este ca anonim nu prea are dreptate oricat de multa rabdare ai avea e imposibil ca sa nu te enervezi din cauza copiilor si stiu asta si eu deoarece atunci cand se cearta celelalte doua surori mama mea tace si rabda dar oricat de mult ar rabda daca nu tipa la ele putin nu se astampara
la fel e si in cazul meu cand ma cert cu ele. deci mai mult e de vina copilul cand voi va enervati
e cam ciudat sa spun eu asta dar e adevarul
Ah si am uitat sa mentionez ca dupa ce ne cearta putin tot ea face primul pas ca sa ne impacam (si ma simt rau cand face asta pentru ca e vina mea )
Cum sa "te enerveze" copilul tau?
Dar cand ai aflat ca o sa vina pe lume, nu te-a enervat?
Oricat de obraznic, neascultator ar fi E COPILUL TAU!
Daca doreai sa nu te mai enerveze nici un copil, ii puneai partenerului, din prima noapte "caciulita pe cap" In general, nu ma refer la tine...
O sa ai si tu copii si ai sa vezi cum o sa fie acum zici asa dar sa vedem mai incolo cum o sa fie de fapt toata lumea zice ca copilul lor nu o sa-i enerveze ca nu o sal certe, etc. dar nu e asa
Doamna sa stiti ca nu am 12 ani, am 15 ani! Si imi ziceti mie ca am un handicap? Am crezut ca pe acest site trnuie sa ajuti nu sa critici cum fac unii! Daca v-ati simtit keep going! Si multumesc pentru sfat!
Pe mine nu ma enerveaza.sunt copii si invata din greseli.sa nu uitam ca si noi am fost asa.
angelia27 întreabă: