POVESTEA MEA: Doresc sfaturi!
Eu - Bogdan 25 ani, Timisoara
Ea - Oana 21 ani, Bucuresti
Am sa va fac un mic rezumat in ceea ce consta povestea noastra iar pe parcurs daca mai doriti informatii am sa vi le ofer.
Ne-am cunoscut intamplator virtual prin luna Mai in urma unui joc online ( Counter Strike ).Ne-am imprietenit pe parcurs, am inceput sa jucam din ce in ce mai mult acest joc impreuna pana la un moment cand "ea" nu a mai fost de gasit.Ma uitam zilnic sa vad daca este on pe Steam "un mijloc de comunicare a acestui joc" insa nimic.
Am fost putin dezamagit de faptul ca nu am mai putut lua legatura cu ea si imi puneam fel si fel de intrebari, insa intr-o zi dupa aproximativ 2 luni a reaparut.Am inceput sa vorbim din nou insa de data aceasta parca a fost altceva,imi doream ceva mai mult, imi doream sa aflu mai multe despre ea despre viata ei despre trecutul ei si asa am inceput sa vorbim ca si acum in fiecare zi despre absolut tot fara nici un secret deschisi apropiindu-ne oarecum unul de celalalt.
Asa am aflat ca parinti ei sunt despartit, ca ea sta cu cineva de aproximativ 5 ani de zile fara voia ei,fara a tine cu adevarat la el,ca se certa cu el insa de fiecare data era nevoita sa se intoarca la el impinsa de la spate de parinti ei spunand-ui mereu ca ii este bine acolo si ca nu duce lipsa de nimic ei nestiind de fapt ca viata ei nu era tocmai roz.
Ne vorbim la telefon,ne vedem la web in fiecare zi de fiecare data cand avem ocazia, ne uitam la filme impreuna " 3, 2, 1 start 
stiu ca poate pare copilaresc dar ne face placere amandurora", ne placem unul pe altul si ne dorim ceva mai mult insa distanta ne cam sta in drum... distanta si frica ei de a face pasul asta.Am discutat despre ea cu parintii mei si mi-au dat o incredere si mai mare, i-am spus si ei despre asta insa are o teama in ea sa faca pasul asta sa vina la mine.
Ii este frica ca la prima cearta intre noi sa nu se duca totul pe apa sambetei, ii este oarecum teama sa o ia de la 0.Mereu am inteles-o si m-am pus in pielea ei cu gandul.
Acum 2 saptamani dupa o cearta cu el a dat in ea, i-a invinetit mana ( asta am vazut la web ) ea mi-a spus ca o are si sclintita, a fost plecata 2 zile la o prietena de a ei si nu stia ce sa faca ( sa se mai intoarca la el desi avea o team foarte mare sau sa vina la mine ) insa am vorbit am discutat si am ajuns la un numitor comun caci totusi ea a plecat fara nimic, fara nici un act la ea.Intr-un final s-a intors la el cu gandul ca isi va rezolva ce are de rezolvat.
Azi am vorbit din nou cu ea si are aceeasi teama de a face pasul asta spre o noua viata.Eu sincer am incercat sa ii redau increderea de care are nevoie, si sa ii arat ca intr-adevar imi doresc ceva mai mult.Stiu ceea ce vreau si ceea ce simt pentru ea si totusi exista aceasta teama a ei.
Ce asi mai putea sa fac sa ii dau increderea asta ca totul va fi bine sau cum ar trebui sa procedez in cazul acesta.
Daca mai doriti alte detalii despre cazul nostru sunt deschis oricarei intrebari.
Va multumesc!
stiu ca poate pare copilaresc dar ne face placere amandurora", ne placem unul pe altul si ne dorim ceva mai mult insa distanta ne cam sta in drum... distanta si frica ei de a face pasul asta.Am discutat despre ea cu parintii mei si mi-au dat o incredere si mai mare, i-am spus si ei despre asta insa are o teama in ea sa faca pasul asta sa vina la mine.
Complicata povestioara ta.e greu pentru amandoi, dar mai greu e pentru ea.tu esti cu ai tai, pe cand ea...stii,din pacate la noi in tara inca mai e la moda vorba :rau cu rau, dar mai rau fara rau. trebuie sa ii explici ca viata trece, din pacate foarte repede, si ca sunt lucruri pe care nu le mai poate face peste 10-15 ani..este tanara, are toata viata in fata..si te are si pe tine alaturi..nimeni nu va garanteaza ca ve-ti fi fericiti o viata, dar macar puteti incerca, nu? sfatul meu e sa plece cat mai repede de acolo..caci cu siguranta nu se va schimba situatia in bine..multa bafta!
RăspundeIti multumesc pentru sfatul dat si sper din tot sufletul meu sa fie asa!
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Tot ce pot sa spun este sa ai multa rabdare. E grea situatia ei, dat fiind relatia ei lunga. E foarte greu sa iesi dintr-o relatie asa lunga, mai ales daca parintii sunt impotriva. Ai rabdare, sustine-o si fi mereu langa ea si asa va realiza care e decizia corecta.
Răspunde
Buna!
Am citit povestea ta si m-a impresionat profund de ceea ce ai scris tu aici deoarece este oarecum asemanatoare cu ceea ce mi s-a intamplat si mie candva.Si eu am trecut in viata prin multe necazuri.
Pe sotul meu l-am cunoscut pe net la fel cum v-ati cunoscut si voi, situatia mea era una asemanatoare cu a iubitei tale, parintii mei se despartisera cand eu aveam 14 ani.Am locuit cu mama mea pana cand a aparut un alt barbat in viata ei si lucrurile au inceput sa degenereze.Am suferit mult, am fost plecata la tatal meu o perioada iar acesta mai mult a profitat de mine si asa am ajuns si eu sa stau pe atunci cu o persoana la care nu tineam dar nu aveam ce face, eram mica.
Astazi sunt fericita si ma bucur ca l-am cunoscut pe Stefan ( sotul meu ), ma bucur ca am facut pasul acesta de a pleca dupa 7 ani de la baiatul cu care stateam.Nici noi nu eram din acelasi oras dar ma sustinut a avut incredere in mine si mi-a dat puterea si forta necesara sa fac acest pas.Mi-a fost greu la inceput dar l-am facut si acum sunt fericita si pot sa spun ca il iubesc la fel ca la inceput, avem un copil de 6 ani si asta este tot ceea ce mi-am dorit in viata sa am un sot iubitor, protector care sa ma sustina sa ma inteleaga si sa ma sprijine.
Bogdan intelege ca nu ii este usor sa faca acest pas dar o data facut este un pas mare spre a fi fericiti, iar persoanele din jurul ei care o va intelege ca a facut asta pentru bine ei pentru a fi ea fericita aceia tin cu adevarat la ea.
Daca intr-adevar tine cu adevarat la tine si isi doreste ceva mai mult o va face, crede-ma ca o va face.
Sustine-o in continuare pentru ca din cate am observat bine nu ii este si dupa cum a spus si colega mea de mai sus yssabela23 exista lucruri care peste 10-15 ani nu le va mai putea face iar in dragoste si razboi totul este permis.
Sper sa fiti fericiti!
Va multumim frumos de incurajare si sfaturile date.
O voi sustine mereu in viata si voi fi alaturi de ea de fiecare data.
Te iubesc sufletelul meu!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
