Sentimentele de tristețe după o persoană care nu mai este sunt naturale și normale, dacă nu le resimțim toți la același nivel ca alții, fiecare suflet le resimte în felul lui. Se poate că vei avea aceste sentimente și trăiri cândva mai târziu. Eu de exemplu la pierderea unei rude apropiate am resimțit asta abia după opt luni.
Am exact aceeași problemă. Nu sunt deloc empatic (presupun).
Nu pot fi trist nici la tristețea altora, nici la evenimente triste. Și de multe ori mă sperii de faptul că nu am nici o reacție.
Cu toate că sunt unele situații particulare care ma întristează. Acum câteva luni am lovit un cățel cu mașina și până am ajuns la cabinetul veterinar am plâns efectiv în mașină.
Dar când a murit bunicul meu, aveam o părere de rău, dar în rest am fost ca bolovanu'. Inexplicabil.
Poate erai trista în acea perioada și vestea nu a mai contat, sau încă nu realizezi, poate fi și un mecanism de apărare al corpului și nu vrei sa simți tristețe, nu vrei sa te gândești
Lipsa empatiei poate interveni atunci cand iti induci sentimente pozitive. Asta nu inseamna ca esti mai putin umana; inseamna doar ca emotional esti foarte puternica.
Probabil erai deja depresiv din alte cauze si nu ti-ai dat seama fiind deja obisnuit cu sentimentul