Ca sa aduci un copil infiat, dupa multi ani de zile, in familia ta, ei nestiind acest lucru, este o poveste cam trasa de par.Cum sa nu ai legatura cu familia iubitoare,unita,atat de multi ani,in care treci prin "furcile caudine" ca sa adopti un copil, nu se aude, nu se stie ca nu ai fost insarcinata?
Eu as spune de la inceput care este situatia, ca imi doresc un copil chiar si infiat(daca nu pot procrea singur cu jumatatea mea) si in timp, poate vor accepta situatia.Mai rau, daca vor afla mai tarziu, ca i-ai mintit.Nu cred ca un parinte, ar inlatura din familia iubitoare, ar dezmosteni pe copilul lor, doar pentru motivul ca a infiat un copil.Parerea mea, ca adevarul este totdeauna cel mai bun lucru, poate dureros uneori, dar mai sigur si nerusinos!
Sunt oameni de genul care nu accepta, cand vei intalni, vei ramane uimit garantat atunci. Nu-i tras de par chiar deloc, poti tine legatura dar poti mentine si un secret in acelasi timp. Oricat de perfecta pare o familie, are secretele sale.
Salut
Decizia de a adopta un copil este o faptă ce pretinde curaj şi este demnă de laudă acea persoană, respect şi mai ales că ajunge să-l iubească mult considerându-l ca propria parte din corp. Cât despre faptul de a spune sau nu, decizia îţi aparţine, deoarece tu vei trece prin ceea ce va rezulta din decizie. Doar să ţii cont că adevărul mai devreme sau mai târziu va ieşi la iveală. Nu crezi că e mai bine să clarifici situaţia odată şi să scapi de taină ce te poate frământa restul vieţii? Apoi deseori o minciună spusă aduce după sine altele pentru a o ascunde pe prima. Faptul de a fi sinceră şi cinstită te va arăta ca o persoană de încredere. În plus ajunge un timp când poate e bine şi copilul înfiiat să ştie adevărul, iar asta e mai bine să audă din spusele părintelui decât să-şi dea singur seama sau din spusele străinilor, e mai dureros. Desigur că reacţia familiei tale poate fi la început neplăcută şi posibil e şi normal, dar cu timpul se pot schimba. Eu îţi doresc succes şi răbdare. Curaj de care posibil ai dat dovadă.
Cele bune.
Era doar o intrebare, se intampal sa fie departe de o astfel de situatie.
Uite, sa clarific mai bine. Adopti copilul fiindca iti doresti unul, sa spunem ca nu poti face copii. Provii dintr-o familie unita si ai fost iubit/a, dar nu accepta copii straini fiindca nu au mostenit genele tale. Deci vor ca familia lor sa fie de sange pur intr-un fel. Te intorci dintr-o tara cu copilul tau, nu le-ai spus niciodata ca ai adoptat unul, sa spunem ca are 5 anisori. Iti doresti sa fie acceptat de membrii familiei tale deoarece, ca parinte te doare sa-ti vezi copilasul cerand afectiune si de la ei. NU e vorba despre tine deloc, e vorba despre copilul tau, nu ceea ce simti tu, ci ce simte copilul tau. Esti dispus sa-ti minti familia ca e al tau, ca sa ti-l accepte?
Din moment ce adopt acel copil, el devine al meu. sa zic ca e infiat e ca si cum as spune ca nu e al meu, deci nu as face asta.cine nu stie povestea de la inceput nu are rost sa o spun pentru ca nu is mai are rostul dupa ani de zile, copilul ala e al meu si punct.
Sigur! Sa sti ca un parite adevarat face orice, dar te rog sa intelegi bine, chiar orice pentru copilul sau. Fata de asta, sa ascunda adevarul sau sa minta, daca vrei, este o nimica toata...
Cu toata sinceritatea,
Prof De Mate