Sal TPU. O sa fiu direct. Sunt plecat din tara. Motivul este greu de inteles Eu am fost. liderul. (sa intelegeti povestea) unui anturaj nu chiar normal sau care sa ma ajute in viata. Datorita lui am luat o suma mica (20Lei) din casa tatalui meu vitreg ca sa am ce inmulti insa m-a prins si m-a dat fara urma de regret afara din casa. Nestiind ce sa fac am decis sa plec din tara (am 17 ani) am reusit am aproape un an de cand sunt in Germania m-am inlaturat de toate anturajele si viata mea veche mai putin o persoana. ea are 16 ani 4 ani am stat impreuna in tara si urmatorul an o sa fie la distanta. Astept sa isi termine scoala si sa faca 18 ani pentru ca si ea are problemele ei cu parinti mama ei sufera de retard(boala, nu jignire) si vrea sa vina la mine sa isi construiasca o viata alaturi de mine. mie nu mi-a fost deloc usor sa reusesc toate astea si in urma rez mele la scoala am reusit sa fac si ultima clasa pentru a obtine abchlush(BAC). imi e foarte greu si imi e teama ca o sa treaca 2 ani si nu o sa am situatie sa o aduc si sa nu traiasca in saracie. Imi e teama de faptul ca o sa trebuiasca sa vina ziua sa vina la mine iar eu nu o sa am viata pusa la punct. Sfaturi va rog

Am fost liderul celei mai massive brigazi din zona mea. Baiat de strada, stii cum sunt " bad boy's ", droguri, scandaluri, alcol, c***e, toate cele. Sincer iti zic doar ca daca furi de la familie ai trait degeaba, desi reactia tatalui tau cred (CRED) ca a fost cam dura, eu n-am avut tata, deci nu stiu cum ar fi reactionat desi nici eu n-as fi furat din casa.Pot sa-ti dau sfaturi desi o sa fie greu, al dracu de greu, eu am plecat d'acasa tot in tara, cu gandul sa las viata aia in spate, dar stii, eu eram obisnuit cu bani, combinatii etc. si crede-ma e greu al dracu sa te descurci "cinstit". Dar totusi in 2 ani, tu poti sa te pui la punct, in primul rand trebuie sa te debransezi de obiceiurile vechi, nu doar de anturaj, in lider de brigada adevarat formeaza el brigada, nu e format de ea, cel mai greu e cu obiceiurile nu cu oamenii. Daca fata te iubeste, nu va veni la tine sa traiasca in puf, va veni sa incercati amandoi sa va faceti o viata mai buna, impreuna, stii, ca atunci cand erai pe strada si strangeai degetele in pumn sa lovesti, daca lasa-i unul pe din afara, te raneai singur. Nu trebuie sa faci tu totul pentru voi doi, trebuie' sa ai incredere in ea si ea in tine si sa reusiti impreuna.Ca n-a fost usor... fratelo nimanui nu ii e usor ( exceptand cocalarii aia de bani gata, cu cat esti mai prost cu atat e mai usor). Pot spune totusi ca ai luat decizia buna cand ai plecat, daca un parinte renunta asa usor la un copil nu ii poate oferi nimic bun pe viitor. O sa iti pui viata la punct cand va fi langa tine, o viata echilibrata alaturi de ce iubesti, treci mai usor peste lucrurile naspa. Adica eu unul nu pot empatiza cu oamenii deci daca erai ca mine trebuia sa duci totul singur, asa ca don't give up, vino la ea de cate ori ai ocazia, trage tare, si cred ca impreuna voi doi puteti reusii sa va impliniti viata mult visata. Pace.