Nu la probleme de socializare mă gândeam când am scris cele de mai sus, ci la ceea ce orientalii numesc (în traducere engleză) „loosing one's face".
Așadar, dacă nu riști asta, ai putea să-i dai de înțeles că interesul tău spre el e ceva mai mare decât o simplă conversație între cunoștințe.
În general, eu cred că e bine în viață să te ghidezi după chestia aia care sună cam așa: mai bine să regret ce am făcut, decât să-mi pară rău că n-am făcut-o!
El e „localnic"? Cred că da - așadar sfatul meu este să te abții; s-ar putea ca în cazul în care acționezi pripit „să-ți pierzi fața" (loose one's face) și să regreți pe urmă tot timpul decizia luată. Ai răbdare, învață cum se poartă tinerii de acolo, încearcă să te informezi de pe forumuri specifice de expați (de preferință anglofoni) care trăiesc acolo asupra cutumelor locale.
Repet: orientalii au cu totul alte reguli în ceea ce privește socializarea față de societatea în care ei crescut și ai fost tu educată.
Nu am problem cu socializarea avand in vedere ca eu mi-am petrecut fiecare vara aici si ca si eu sunt unul dintre acei orientali, cel putin jumatate orientala(?). Problema mea sta astfel : daca sa ii spun sau nu, daca sa mai astept sau nu sau daca sa il las pe el sa faca the first step(scuze, nu stiu cum vine in romana).
Nu la probleme de socializare mă gândeam când am scris cele de mai sus, ci la ceea ce orientalii numesc (în traducere engleză) „loosing one's face".
Așadar, dacă nu riști asta, ai putea să-i dai de înțeles că interesul tău spre el e ceva mai mare decât o simplă conversație între cunoștințe.
În general, eu cred că e bine în viață să te ghidezi după chestia aia care sună cam așa: mai bine să regret ce am făcut, decât să-mi pară rău că n-am făcut-o!
Eu zic sa nu ii spui tu nimic, ci doar sa stai mai mult pe langa el si daca e asa rau cum spui, automat ar trebui sa fie si indraznet nu? Deci ar trebui sa iti spuna el primul. Oricum eu te sfatuiesc sa nu ii spui nimic, cel putin deocamdata.
DzEk0 întreabă: