Salut, am 12 ani aproape 13 ani parintii mei s-au decis sa faca inca un copil. Mie mi se pare chiar ft aiurea pentru ca am 12 ani, ii intelegeam daca mai faceau inca un copil cand aveam 7 8 ani, dar mi se pare foarte aiurea sa il faca cand eu am 12 ani. Eu le-am explicat ca nu sunt pregatit phsihic pentru a fi un frate mai mare, ceva sfaturi?
Buna, Kdjhdjdhdhh! Crescând singur la părinți, este imposibil să înțelegi cum este să ai un frate sau o soră. Eu am o soră mai mică și nu am fost deloc entuziasmat când s-a născut, ba chiar am împins-o jos din pat când avea doar câteva săptămâni. Acum însă o iubesc enorm și sunt foarte recunoscătoare pentru ea. Este dificil atunci când frații sunt micuți, dar odată ce cresc te alegi cu un cel mai bun prieten pe viață. Înțeleg ce simți, dar îți sugerez să îți deschizi perspectiva.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Te vei obisnui. Iti este doar teama ca nu vei mai avea parte de acceasi atentie ca si pana acum.
Răspunde
Nu-i nimic, te vei obisnuii si apoi timp sa te pregatesti, ca tu insuti esti inca copil la 12 anisori.
Eu am frati cu 15-16 ani mai mari si este super frumos si bine.
Si ce daca vor inca un copil? F bine.
Ce te bagi in treburile lor? Sfatu e sa nu te bagi in ce vor ei.
O sa ai un frate/sora si gata.
Si daca esti frate mai mare ce?
Varule nu ma bag in trebuie lor doar ca mie mi se pare ok sa ma intrebe si pe mine daca vreau ma intelegi?
Răspunde
Poate trebuia sa te intrebe, insa au gandit ca ce zici acum nu zici corect, si ca oricum mai in colo o sa-ti placa ca ai in frate mai mic.
Asa ca nu au vrut sa tina cont de o chestie care oricum ai regreta-o mai tarziu.
Si este corect partial, multe cazuri au fost asa "aaa nu vreau copii, nu vreau frata, sora", si cand au avut, peste ani sa vezi ce mandrii erau si cei ziceau "aoleu daca nu aveam prost eram".
Ceva de genul. Adica au luat-o ca o prostie de moment a tineretii si atat.
Da, asta este decizia parintilor si nu s-au gandit ca esti si tu acolo si ar fi normal sa vorbeasca si cu tine.
Exactt in final ma intelege cineva
Da, din pacate adultii au tendinta sa uite ca si copii au propriile experiente, dorinte, frustrari. Este o "boala" comuna a adultilor.
Cam ce pregătire psihica îți trebuie? 
Nu îl cresti tu, nu îl îmbraci tu, nu îți pierzi tu nopțile cu el etc.
Ești doar gelos, nu vei mai fi tu "prioritar", este firească această reacție a ta. O vei învăța să o controlezi in timp, plus că vei prinde și tu drag de bebiță.
Nu e vorba de pregatire psihica doar ca eu ma trezesec mereu la 6 jumate sa merg la antrenamente in fiecare zi aproape si sambata am meciuri si mie imi este sa nu planga toata noaptea sa nu pot dormi sau sa ma trezeasca din somn
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
