Salut!
Am 14 ani, sunt baiat si sunt singur la parinti...
Este normal daca de cateva luni ma tot gandesc cum ar fi sa am o sora de varsta mea? As fi de acord si daca parintii ar adopta o fata de varsta mea... este normal?
Ce trebuie sa fac?

Si pentru cei care au surori, cum e sa ai o sora?
Si cum e sa ai o sora vitrega de varsta cu tine si cum s-a adaptat in familie...
Multumesc!

Salut.

Nu știu cât te pot ajuta cu răspunsul meu, mai mult pentru cea de-a doua întrebare și nici aia cine știe cât, dar poate îți formezi o mică idee. Acum mai mulți ani, a urmat să locuiesc când și când cu sora vitregă ceva mai mică ca mine, era și una mai mare, dar nu am împărțit niciodată același acoperiș că a avut alt loc unde să stea. Tocmai că nu era niciuna de o vârstă cu mine, nu știu ce să zic, dar totuși cu cea mică m-am mai înțeles și se crease o oarecare legătură bună. Ea stătea la mama ei cu un alt frate de-o vârstă cu ea, care nu se înțelegea cam deloc din câte spunea ea. Ca băiat, de o soră mai mică trebuie să ai grijă (nu că n-ar fi ideal să ai grijă și de cea de-o vârstă cu tine) însă aparent legăturile ar fi mai bine cu cea de-o vârstă cu tine. Asta era cam cocoloșită, și-și punea o oarecare prioritate pe ce vroia ea, dar nu că trecea efectiv peste mine pentru scopurile ei. Plus că și educația a cam lăsat de dorit ceea ce a cam dus la diverse neînțelegeri dar nu foarte grave, însă și cu una de-o vârstă cu mine ar fi existat discuții dacă ar fi avut aceeași educație slabă. Se poate crea o legătură bună și cu o oarecare diferență de vârstă, am avut și cu fete mai mari și mai mici legături chiar bune (de regulă cu cele mai mari) parcă ceva mai bine decât cu cele de-o vârstă cu mine, probabil și datorită că cele mari au aparent mai multă maturitate.

Cât despre ce întrebi în prima frază, depinde ce o să zică ai tăi că depinzi de răspunsul lor. Înțeleg că la 14 ani te poți gândi la multe, recunosc și eu am fost într-o oarecare ipostază acum mulți ani când îmi doream o soră (însă o soră de-o vârstă cu mine și cu capul pe umeri, nu cam de ce am avut parte mai târziu), deoarece îmi plăceau mult fetele (nu că nu-mi plac și acum, dar știi, n-ar fi bine să știe și altcineva, înțelegi tu cine) și-mi doream cei drept una de zi cu zi să stau în casă, dar nu te gândii la alte prostii. Depinde de felul ei cum se poate adapta în familie, că sunt șanse să nu știi de multe ori cu cine stai în casă (să zic, poți nimeri o fată chiar cuminte, sau una mai obraznică, pot să fie în mii de feluri, sau azi să fie într-un fel, mâine într-un fel, sunt fete dinamice de fire).

La țară aveam un prieten care avea o soră de-o vârstă cu el, erau de fapt chiar gemeni, dar nu semănau cam deloc unul cu altul ca fapt-divers nu doar fizic, dar nici moral. Se înțelegeau însă în mare parte bine, având o relație apropiată în felul lor, dar faptul că el era mai miștocar pe ea o supăra lucrul ăsta (și când cineva face mișto de tine pe timp îndelungat, oricine ar fi te cam saturi). Asta ca fată-băiat chiar de-o vârstă. Am cunoscut și fete gemene care erau ca câinele cu pisica, înțelegi tu ce vreau să zic, nu se înțelegeau chiar deloc nicăieri. Însă nu în toate cazurile e așa, când ai frați trebuie să știi că fiecare are partea lui ca și a ta.