Spune-le direct ca o sa se mute prietenul tau la tine, motivand ca oricum stati mai mult la tine.
Eu cred ca am avut extrem de mult noroc pentru ca nu am avut niciodata intrebari de genul asta.
Parintii mei tot timpul mi-au fost prieteni. Si chiar daca uneori nu erau de acord cu ce faceam, nu s-au opus niciodata. Mi-au spus doar : "Daca tu crezi ca e bine, fa-o. ".
Eu la 18 ani jumate i-am anuntat ca plec din tara sa ma mut cu prietenul. Acolo sa vezi tragedie. Ca m-au revazut dupa 1 an!
Poate un argument financiar ti-ar fi de folos in "munca " de convingere --- anunta-i ca de luna viitoare, cheltuielile cu chiria, gaz, curent, etc. le vei impartii cu prietenul tau fapt pentru care, contributia lor la intretinerea ta se va reduce corespunzator! Poate le-ar fi mai usor sa accepte daca n-ai lasa pe umerii lor toata cheltuiala suplimentara aparuta odata cu luarea in spatiu a prietenului tau. Numai bine!
Daca esti suficient de convinsa ca prietenul tau merita sa-ti imparti viata cu el, mutati-va impreuna. Poti sa-i anunti mai incolo pe parinti, dupa cum o sa vezi ca o sa mearga sau nu "menajul". Daca ii anunti dinainte si dupa aia dai gres, or sa aiba ce sa iti reproseze : "Vezi, ti-am spus noi ca...". Oricum la 21 ani poti sa iei niste decizii pe propria-ti raspundere. Totusi, nu uita ca parintii, saracii, sunt cei care te sponzorizeaza, asa ca sa nu ii faci sa sufere. Bafta!
Poate exagerez putin, dar la fel vei face si cand va veni vorba sa fii ceruta in casatorie? Vei avea jena sa spui parintilor asta, de teama ca nu vor fi de acord? Singura explicatie a jenei tale nu poate fi decat cea financiara. Daca cheltuielile se impart in 2 si voi 2 va intelegeti, nu stiu ce ar mai avea ai tai de comentat!
Prima data trebuie sa-ti convingi parintii ca ai 21 de ani si de aici lucrurile pot decurge de la sine.Ca esti o fata matura cu capul pe umeri si sti ceea ce faci.Toata problema e sa-l faci placut pe el in fta parintilor tai lucrul la care trebuie sa participati amandoi, Succes!
Pai chestia e ca el sta deja la mine de 1 an dar ei nu stiu si m-am saturat sa ma feresc...pentru ca stiu ca nu vor fi de acord.si ne intelegem foarte bine cand stam impreuna.deci nu as avea de ce sa dau gres.
"crinu" eu nu mint pe nimeni. am cerut un sfat ca sa ii coning pe ai mei sa stea si el cu mine.ca pana am stat fara sa stie ei si e diferenta intre ce am cerut eu si ce am facut pana acum.decat sa ma "ajuti" cu astfel de vorbe.mai bine nu o faci.multumesc anticipat celor care si-au dat cu parerea :*. chestia e ca parintii mei sunt mai comunisti il cunosc.sunt de acord cu el. dar zic ca e prea devreme sa stam impreuna.