Salut! Cum se depășește dependența emoțională? E cineva care s-a confruntat cu așa ceva?

De ce anume ești dependent?

Cu mana dreapta

Independent emotional inseamna sa ai propriile idei, sentimente si sa ai capacitatea de a te face respectat si a nu fi manipulat. Trebuie sa fii inveti sa fii responsabil, sa infrunti anumite situatii singur, dar totodata sa ai empatie si sa fii in comuniune cu ceilalti.

Da, sunt în proces de a trece de acest impas.
Trebuie să iei viața în serios, înveți despre stoicism sau să formezi ideile tale personale.
Trebuie să fii independent financiar.
Trebuie să fii deschis la unele idei noi, rigid asupra unor idei, mereu pe mod de observare a tot ce vezi, auzi, înveți, acționezi și acționează alții.
Trebuie să te menții fizic și sănătos, în putere.
Trebuie să te obișnuiești să fii singur, să-ți faci un caracter puternic.
Trebuie să-i faci pe alții să fie dependenți de tine sau independenți, și te invidiază sau admiră de la distanță.

Pe stânga.

Da am avut și încă mai am dependență emoțională.
Nu se poate depăși dependența cu totul, ci doar ameliora.
Iar in cazurile grave dependența duce la suicid in cel mai bun caz, dar nu cel mai dorit. In cel mai nasol caz duce la dependenta de droguri, care substituie și înlocuiesc prima dependență.
Eu sunt de exemplu o persoană care își face foarte repede atașamente și devine direct dependență de orice, fie bun, fie rău.
Alții spre deosebire de mine sunt la extrema cealaltă, nu se atașează de nimic, nu iubesc nimic, sunt mereu reci si calculați, iar emoțiile sunt ca și becurile colorate, ceva ce poate fi ignorat, sau ceva ce te împiedică sa vezi clar și trebuie făcută lumină.
La mijloc sunt oamenii normali care se atașează, dar daca nu se poate, după ce oftează îndelung, nu se mai uită înapoi deloc. Trecutul e trecut. Și practica de a nu te uita în trecut e foarte functionabila.
Doar ca eu mereu ma uit in trecut, mereu imi disec trecutul, mereu ma reintorc la vechile obiceiuri si emoții in timp ce fac altele noi. Si daca te tot duci în trecut este clar ca rămâi cu sechele emoționale.
1. Învață să trăiești cu dependenta emoțională.
2. In timp ce esti dependent emotional, in mod paralel resinte un eu al tău care nu e dependent emoțional și care de obicei il activezi cand urla seful la tine sa faci ceva in timp ce tu stăteai căzut pe gandurile la dependența ta. Acel eu paralel poate sa sinta emoții independent de emoția ta cu atașament.
Cumva îți creezi două inimi, una a rămas blocată și procesează acea dependență, iar asta nouă care e activată doar la nevoie o extinzi, o largesti ca si o persoană noua ce nu știe de vechea dependență.
Cumva e ca si cum îți mai cumperi un procesor la calculator, inima fiind procesorul nostru de realitate.
Noua ta inima nu o intoxica cu atasamantele vechi, daca cazi pe ganduri, stai pe ele, dar cand faci altceva, uită tot. Ca si cum schimbi hainele.
Problema de fapt cea mai mare cu dependetele si atașamentele emotionale e una singură. Că se propagă in toate celelalte stări mentale și le afectează, somnul nu mai e somn ca e chinuiala si vise obsedante, gandirea critică nu mai e critica, imaginația nu mai e imaginație ca a devenit una bolnavă, amintirile nu mai sunt amintiri normale ca sunt obsesii ale memoriei pe ceva ce lipsește acut.
Mental vorbind, nu emotional, trebuie oprite procesele mentale, dar e cumva extrem de greu. O practică ajutatoare e stabilirea unui singur gând pe care sa te focalizezi ca in cartea Yoga Sutra ce vorbește fix despre dependențe. Asta daca ești tipul mental sau mentalist. Daca esti tipul emoțional cea mai bună practică e rugaciunea si credința. Credința este puterea de anticipare a binelui, adică resortul emoțional interior, care te scoala din pat dimineața și zice ca e bine sa mergi la munca sau la școală. Deci credința ar fi emoția sub care se supun toate celelalte emoții inclusiv dependența emoțională care va învăța să asculte de credință: "E bine să nu fi dependent emotional". Poți totuși crede ca dependența e ceva bun, cum ar fi dependența de mâncare, de sex, de bani, de persoane dragi. Păi unele dependențe sunt sănătoase dar sunt cele ce aduc dezvoltare cum e sportul si studiul individual.
Daca nu funcționează nici concentrarea pe un gând, nici rugaciunea si credinta, poți incerca cu voință.
Dar înseamnă să vrei cu adevărat, sa te motivezi sa ai voință. De exemplu un vânător a stat 8 ore nemișcat in fața vizuinei unor animale prădătoare și le-a împușcat. Dar dacă se mișca in acele 8 ore de pândă, el era sesizat de urechile fine ale animalelor și nu reușea. E o mare voința să stai la pândă nemișcat de exemplu.
Dacă nu merg metodele astea, ca noi ne alegem cum procedam cu noi, ar fi sa faci un studiu extins pe obiectul sau persoana care da dependenta emoțională.
Ce înseamnă studiu extins? Orice te aduce in prezența sursei de dependență si te ajută să o studiezi, sa o cercetezi, sa interacționezi, sa trăiești lângă. Dar de studiat nu studiezi obiectul sau persona care e sursă pentru dependență emoțională, ci te studiezi pe tine cum reacționezi în prezenta sursei. Îți notezi toate reacțiile posibile, scrii într-un caiet ce anume trăsătură a Sursei de dependență a declanșat ce anume emoție.
După mai mult timp se poate face o categorisire a reactiilor tale, si a surselor proprii de dependență.
Asta tine de maxima aia latina: "Cunoașteți-vă pe voi înșivă".
Dupa ce ai lista perfectionata cu toate trăsăturile realității exterioare ce dau dependență emoțională, evita-le.