Îți pot spune ceva din perspectiva mea la 28 de ani cu un copil pe drum.Neprogramat
Treaba e un pic mai complexa aici.
Dacă voi sunteți deja de 3 ani împreună, da, e normal sa va gândiți la un copil pentru ca după 3 ani oameni ce își doresc sa aiba copii sunt pregătiți sufletește.Deci cred ca voi sufletește sunteți pregătiți pentru asta având în vedere ca sunteți și tineri, si va și iubiți.Dar trebuie sa analizați un pic dacă sunteți pregătiți mental și financiar.
Trebuie sa te gândești și tu și ea ce planuri aveți, ce vise aveți ce nu sunt compatibile cu venirea unui copil pe lume. Spre exemplu dacă tu sau ea vreți sa investiti în ceva, sau sa aveți o cariera de succes ce va ocupa mult timp nu prea e o idee buna sa faceți un copil.Pentru ca ea de când rămâne însărcinată și pana naște (sa nu mai spunem și dupa) e în continua alerta împreună cu tine (ca bănuiesc ca vrei sa fi un tata implicat). Pote sa apară disconfortul abdominal la începutul sarcinii,greata și vărsăturile,stresul și frica dacă e sau nu pregătită (poți sa faci depresie chiar dacă ti-ai dorit copilul),analize peste analize, ecografii, morfologii ce toate necesita timp, răbdare și bani.Iar dacă tu vei fi ancorat mai mult în alte activități și nu ii vei acorda sprijin, sau ea va vrea sa trăiască și sa facă tot ce făcea înainte nu prea merge treaba.
Trebuie sa va așteptați ca exista posibilitatea sa nu aibă voie efort fizic, ceia ce automat te pune pe tine în postura de a face și treburile casei.Sau poate sa nu poată din cauza râului. Poate sa ii fie interzis sexul, ce din nou vă va pune în dificultate relația poate și 9 luni de zile.Sa facă tahicardie pe timpul sarcinii, sau diabet gestational.Sa iasă analizele de la dublu test prost, adică sa reiasă ca are copilul vreun sindrom (chiar daca poate copilul nu va avea nimic, analizele astea mai dau și greși și va țin în suspans și stres), sa faceți rh-urile și poate sa ia ea injectii, plus ca i se dau vitamine prenatale ce sunt peste 100 de lei cutia și toate enumerate mai sus (analize,morfologii nu sunt decontate de stat).
Pe urma nah,trebuie cumpărate cele necesare pentru spital(absorbante,aleze,pompa pentru san,haine pentru copil,camas de noapte pentru ea,pampersuri,ser fiziologic etc),plus cele necesare pentru acasă (pătuț,căruț etc).Și acum nu spun ca trebuie neapărat sa ai casa ta,dar trebuie sa ai posibilitatea sa întreții chiria dacă e cazul și pe sarcina ei și după,sa consumi poate în plus uneori gaze,curent,sa ai spațiu ca și copilul creste etc.
Nah în general sa fiți pregatiti pentru mai puțin timp,pentru bani cheltuiți, plâns, trezit noaptea, stres și frica, spitale ca se mai inmolnaveste etc.
Eu una ma bucur de copilul meu, pentru ca îl am după 10 ani de relație și sincer îți spun, nu l-am făcut mai repede și din cauza anumitor probleme, dar și pentru ca nu ne-am simțit pregătiți.Si noi am avut mereu alte planuri, am mai avut și divergente (dacă relatia voastră scârțâie un copil nu o salvează sa stiti), lipsuri financiare care nu suntem ok nici acum și ne e cam frica și îți spun sincer ca eu ca eu, dar iubitul meu când am început toată treaba asta sa panicat grav și deja începuse sa creadă ca nu e pregătit pentru asta.Cand eu eram mai mult bolnava,îmi era rau,stăteam mai mult pe la spitale, cheltuiam bani peste bani, timpul trece repede, el trebuie sa își schimbe total planurile a apărut și panica dar nah, se rezolve toate cu timpul.
Eu îți spun ceva ce noua nu ni s-a spus, pe noi nu ne-a avertizat nimeni și ne-am dat singuri de gard.De aceia spun ca totul depinde de voi și de ce planuri aveți pe viitor.
E frumos sa ai copil si mai ales de tânăr, dar dacă te încadrezi.
De acest răspuns aveam nevoie!
Poti sa ma întrebi orce legat de sarcina pana în prezent.Ca încă de născut nu am născut nici eu și nu știu ce urmează.Dar cât știu de pana acum îți pot spune.
Eu am fost frustrata foarte multa vreme ca mi se cereau multe lucuri de către medici și altor femei nu le cerea.Dar nah, fiecare femeie și corp e diferit.
Am fost frustrata ca eu pana la 4 luni am crezut ca mor de greata și de rău.Altele nu au avut nici pe dracu.Si multe altele.
E greu dar și frumos sa ști ca urmează sa fi părinte.Dar tu ca și tata pana nu îl vei tine în brate nu ți se va dezvolta instinctul patern cel mai probabil.
Eu spun ca dacă aveți resurse, răbdare, locuință, condiții și va înțelegeți și iubiți discutați. Daca in schimb aveți vrei chichița pe undeva, o sa atârne destul de nasol (mai ales ca ea o sa aibă și schimbări hormonale și de stare).
Dacă mă credeți eu de mic copil voiam să fiu tată, iubesc prea mult copii și iubita mea la fel. De aceea timp de 3 ani am muncit amândoi și ne-am făcut un venit, casa părinților mi-a rămas mie fiind singurul lor copil, dar dacă facem acest pas sunt sigur că o să apară multe critici de aceea o să mai anulăm acest încă 2 ani din păcate
Nu trebuie sa te iei după gura lumii.Voi trebuie sa faceți ce simțiți și va permiteti ca nu o sa va crească nimeni copilul.In fond sunteți majori, trecuți și peste 18 ani chiar.
Eu m-as axa pe ce simt eu și cât pot eu duce, ca asa lumea nu e pregătită niciodată. Vrei sa îți spun că am primit și noi critici după 10 ani de relație ca facem un copil? De parca nu se aștepta nimeni ca ar exista posibilitatea sa se întâmple, sau ca ar fi timpul având în vedere ca nu am spus niciodată ca nu vrem copii.
Nu exista o varsta minima potrivita pentru a face un copil. Trebuie doar sa fiti siguri ca asta va doriti, luand in calcul inclusiv situatia nedorita de a fi (oricare din voi) parinte singur.
Buna! Din moment ce tu ceri acest sfat unor straini, e clar ca nu sunteti indeajuns de maturi sa faceti acest pas. Pasul acesta se face impreuna - tu si sotia ta, dupa ce discutati si sunteti siguri ca va doriti, nu cerand sfaturile strainilor sau prietenilor/rudelor/parintilor. E viata voastra si daca voi nu sunteti in stare sa ganditi pentru voi, inseamna ca nu sunteti maturi pentru a aduce pe lume un copil.
Casa părinților mi-a rămas mie fiind singurul lor copil, da venit avem că lucrăm amândoi de acasă cu împachetarea coletelor, plus banii pe care i-am adunat din străinătate
Daca aveti de toate, atunci primul pas ar fi sa va casatoriti... si apoi copilasii.
Multa fericire, copilasi frumosi si sanatosi!
Fa copii cat esti tanar. Ca daca ai 50 ani si ei doar 10 ani e mult mai greu sa-i suporti.
Buna.Eu cred ca mai puteti astepta linistiti inca doi ani.Suna ca si cum va grabiti, eu consider ca mai merita sa va bucurati putin de libertate. In acesti doi ani va puteti cu adevarat pregati psihic si va puteti informa despre toate cele, asa cum a scris Freya deja mai sus.
Cred că ești prea mic/ mică?