Salut,
Intrebare pentru fete!
Problema cu mama! As vrea sa stiu daca si alte fete trec prin asa ceva si cum reactioneaza ele in aceasta situatie.
Am 23 de ani, mama mea are 50 si am senzatia ca uneori ma invidiaza si concureaza cu mine, cel putin la vestimentatie. De multe ori observ ca eu ma imbrac cu o anumita culoare, apoi ea a doua zi la fel. Sau cu un anumit tip de pantaloni, apoi ea la fel. Sunt prea mari coincidente si prea bate la ochi. Trebuie sa specific, cu toate ca este o femeie inteligenta si cu gust, cred ca este cam complexata din cauza varstei si trece printr-o perioada extrem de grea din punct de vedere psihic, nu vrea sa accepte varsta.
Parca se simte prea mult ca incearca sa para mai tanara, de 30 de ani, uneori chiar de 20, sa ma copieze. Nu are tocmai haine pentru o femeie de 50 de ani, are haine frumoase, mai tineresti, dar uneori am senzatia ca incearca prea mult si asta se simte... sa para si sa se imbrace mult mai tineresc. uneori cam exagereaza. Si nu faptul in sine ar fi problema principala, ci faptul ca se simte ca este complexata, se simte starea ei psihica si faptul ca incearca in disperare uneori, problema principala e ca nu se poate relaxa, asta o face mai batrana decat este, nu mai tanara sau mai sexy.
Cred ca in mama mea se bat sentimentele matern pozitiv si celalalt negativ de a concura cu mine si a dori sa aiba aceeasi varsta. I-am explicat de atatea ori ca cea mai importanta este starea psihica si sa se poata relaxa, uneori ne intelegem, alteori se crizeaza. Am incercat sa-i dau sfaturi sa fie originala, sa fie mai relaxata, sa-i spun ce e bine si ce nu din acest punct de vedere, dar cred ca in ea este foarte multa energie negativa ca sa poata depasi acum momentul. Uneori chiar ii spun cand observ ca s-a imbracat la fel ca mine si ca simt ca incearca prea mult si simt ca este complexata, dar incerc sa o scot din situatia asta, sa o fac sa vada realitatea si sa o ajut. Ea se simte mereu atacata, orice critica este o drama, nu vrea sa ia un sfat ca atare. De cate ori spun ce observ (ca ma copiaza) face o criza si incearca in disperare sa-mi dovedeasca contrariul, uneori chiar sa o intoarca si sa fie numai dupa cum vrea ea.Nu ar trebui sa ii mai spun asta, dar nu stiu ce sa mai fac sa o ajut, stiu ca e pe un drum gresit, cu cat incerc sa o fac sa fie mai relaxata, cu atat ea este mai agitata. As putea sa o ignor, sa las asa, dar este mama mea, nu pot sa nu ii zic niciodata nimic cand observ uneori complexele si cat este de stresata. Nu este o femeie urata, este chiar frumoasa. In tinerete era foarte frumoasa, o femeie speciala, acum o strica psihicul, comportamentul.
Acum nu accepta faptul ca imbatraneste, nu gaseste forta sa o scoata la capat, dar ce o imbatraneste cu adevarat este atitudinea. Nu poate accepta ca are 50 de ani, vrea prea mult sa fie ca la 20. Nu intelege ca poate fi sexy si ca femeie de 50 de ani, totul e de cum face lucrurile si cat de relaxata si optimista poate fi, a incerca sa para de 20 prea evident e penibil si se simte. Nu intelege cand ii spun, o ia ca pe un atac, nu ca pe o critica constructiva, nicidecum ca pe un sfat, in loc sa inteleaga dragostea mea de fiica, intelege ca o urasc si ca am eu o problema cu hainele ei, nu intelege ca e absurda uneori. Cand incerc sa ii deschid ochii, o ia razna mai rau.
Eu sunt studenta, ea lucreaza in acelasi oras si stam impreuna. A fost mereu o femeie moderna, dar acum ceva nu e in regula, a inceput sa imbatraneasca dar psihic si parca prea vrea in disperare ceva.in loc sa-si schimbe atitudinea si sa lucreze la adevarata problema- la complexe, tot incearca prin mijloace fizice.se vopseste/tunde des, se imbraca uneori prea tineresc pentru varsta ei. Si eu arat bine, sunt tanara si stand mereu cu mine probabil ca se simte complexata din cauza varstei si fizic, vrea sa fie ea cea mai frumoasa. Chiar daca as incerca sa o ignor, sa o las in problemele ei, sa nu ii mai zic niciodata ce e bine si ce nu, sa nu mai incerc sa-i dau sfaturi, pentru ca niciodata nu o scot la capat, stiu ca uneori simte o invidie pentru mine si daca ii spun mai rau ii fac, oricum ea va ramane agitata, complexata. poate ar trebui doar sa las sa treaca timpul, sa devina mai relaxata, sa incerc sa evit orice discutie si orice cearta, sa nu mai deschid niciodata subiectele astea si sa trec peste faptul ca uneori este f stresata si sa-i simt o energie negativa, sa pot sa rezist fara sa spun nimic. Dar ma afecteaza si pe mine uneori cand simt energia aia.
Totusi sunt si momente in care e ok si vad ca as vrea sa fie mai bine, dar sunt trecatoare. De multe ori exagereaza si crede ca orice zic e un repros. Ar fi multe de zis, dar cam atat. Ce vreau sa stiu este daca mai sunteti si altele (fete frumoase si tinere) in situatia mea si cum reactionati voi. Cand propria mama concureaza cu voi!
Ordonare:
După relevanţă
Pentru prima dată după foarte, foarte multă vreme, spun că utilizatorul crinu are 110% dreptate. Complexele sunt în cea mai mare parte din cazuri probleme strict feminine.
Eu mi-s mascul şi-s cam de-o seamă cu tine. Mama, e cam de-o seamă cu mama ta însă nu concurează cu mine (evident) dar are un comportament similar.
Prietene de familie care şi ele sunt aproape de 50 de ani sau au depăşit deja, spun mereu: "De-acu-s babă, a trecut vremea mea" şi chiar zâmbesc spunând asta şi sunt mult mai fericite decât maică-mea ce deseori nu pricepe că şi ea e babă de-acum.
Pe maică-mea o motivează în sensul rău o prietenă de familie ajunsă la 60 de ani şi care, într-adevăr, arată de cel mult 45 deşi are şi 5 copii "la activ", ultimul născut la 42 de ani. Ce nu vrea să priceapă mama e că mediul şi condiţiile în care a trăit acea doamnă sunt total diferite şi, prin urmare, efectele sunt total diferite.
Nu sunt o fată frumoasă şi tânără dar aceiaşi problemă am observat-o la maică-mea, doar că mie nu-mi mai pasă.
Soluţii? Conversaţii. Se crizează? Nu-i stress, o laşi să termine de crizat şi o iei de la capăt. Perseverenţa e factor aducător de progres.
Salut.
Răspunde
Din ce ai scris am inteles ca mama ta a fost si este o femeie frumoasa, ingrijita si care vrea sa fie in pas cu moda. Tu ai impresia ca te concureaza, dar cred ca de fapt ea isi urmareste scopul si obiceiul: sa nu lase varsta sa isi spuna cuvantul! Si ce daca se imbrca putin mai indraznet decat vrei si crezi tu ca ar trebui? Este viata ei, libertatea si vointa ei! Mai are doar putin timp sa se bucure de sanatate si frumusete ca apoi incep reumatismele, bolile si viata sedentara si inactivitatea din pensie! Mie mi se pare ca tu esti invidioasa si ai prejudecati in legatura cu varsta oamenilor!(daca mama mea ar mai trai, as fi fericita cu ea si pentru ea, indiferent cum s-ar imbraca!)
Sa imbatranesti nu e chiar usor iar cand domnisoara careia i-ai dat viata iti aminteste mereu de cum erai in urma cu 23 de ani, poate fi chiar greu 
Sunt multe doamne in situatia in care se afla mama ta si ai dreptate, de cele mai multe ori reusesc sa atraga atentia doar datorita vestimentatiei exagerate.Mama ta trebuie sa stie ca nu hainele ii dau varsta ci interiorul si starea de bine si multumire pe care o emana sufletul.
Incearca totusi sa stai mai mult de vorba cu ea si sa ii explici ca sunt momente in care te jenezi tu pentru felul in care se imbraca ea. Fetita mea are 15 ani si pentru mine conteaza enorm parerea ei.As intra in pamant de rusine daca as simti ca e nemultumita de felul in care se imbraca mama ei. Avem momente cand iesim la plimbare in trening amandoua si suntem catalogate"surori" dar asta ne amuza fiind situatii rare.Mama ta trebuie sa isi descopere stilul care o va face sa se simta increzatoare fara a fi exagerata.Mergi cu ea la cumparaturi, sugereaza-i ce haine ar trebui sa poarte.Intreaba si fetele care lucreaza in magazin ce haine i-ar recomanda doamnei si poate auzind si din gura altor femei care se pricep cat de cat la vestimentatie, poate va intelege.Eu ii recomand mamei tale o emisiune pe care incerc sa o urmaresc zilnic "Politia vestimentara" pe travel&living unde se ofera sfaturi interesante legate de moda.
Iti doresc succes si incearca sa nu fii suparata pe mama ta.Nu incearca sa concureze cu tine, doar vrea sa mai tina timpul in loc putin.
Ai scris foaaaarte mult dar de fapt ai repetat aceeasi idee.Nu ii mai repsosa nici tu nimic, nu ii mai spune mereu ca e depasita sau ca te copiaza.Las-o sa se simta bine, incurajeaz-o si tu, incearca sa ii dai sfaturi. Daca le urmeaza bine, daca nu las-o in pace.Eu am 21, mai am putin si fac 22, dar deja simt ca imbatranesc si chiar trec printr-o perioada dificila, ma gandesc ca dupa pragul de 30 de ani, viata ti se cam duce.Nu ma mai simt ca in adolescenta, lipsita de griji. Daca as ramane mereu la varsta de acum nu as avea nicio problema, dar simt cum trece mult prea repede timpul.
Eu am parul alb la 46 de ani.am doi cavaleri de 18 si 20 de ani, si o domnisoara de 9 ani.sotia are 23.si este complexata de varsta. vrea sa para mai tanara, si a trebuit sa am o discutie serioasa cu ea, pe tema asta.fiindca oricat de tanara vrei sa pari trebuie totusi sa accepti varsta si faptul ca imbatranesti.nu poti la 43 sa te imbraci ca la 15.bag sama ca pentru femei e greu de acceptat asta. dar e o realitate si este inevitabil.problema voastra e aceasta cred; langa o fiica tanara, unei mame ii este greu sa para la fel, tanara, moderna. adica face eforturi.stii ca sunt copii carora le rusine cu parintii lor? probabil ea nu vrea asta. dar cred ca nici sa te complexeze.lamuriti problema.se poate discuta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
