Salut, numele meu este Vlad si ma confrunt cu o perioada destul de grea in viata mea. In momentul de fata nu am nici un prieten adevarat, persoanele care isi petrec timpul cu mine sau care vorbesc cu mine o fac pentru ca se folosesc de mine. Mi s-a intamplat de multe ori ca persoanele pe care le cunosc sa ma caute / sa ma sune atunci cand au nevoie de mine. In momentul de fata am incredere intr-o singura persoana, in afara de familia mea. Am 20 de ani si sunt intr-un fel singur pe lume, sunt la facultate si desi stau cu inca 3 baieti in camera de camin, ei, de asemenea se folosesc de mine, lucrul asta il stiu, nu ma insel, sau nu e doar o impresie. De cand eram mic lumea s-a folosit de mine, pentru ca am avut unele avantaje sa zicem si le eram util, dar dupa ce nu mai aveau treaba cu mine dispareau din viata mea. Absolut toate persoanele ( bineinteles infara de familie ) m-au "vandut", tradat, mintit, m-au vorbit, ma vorbesc pe la spate ...in fata imi sunt prieteni pe la spate ...sunt un nimic in fata lor.De multe ori m-am gandit ca astia sunt oamenii, copii de acum, generatia noastra, societatea in care traim, m-am gandit ca este foarte degradata, pentru ca am vazut / simtit ca persoanele mai in varsta cu 5 ani cel putin sa zicem sunt altfel, se comporta altfel, gandesc altfel, dar am inceput sa ma gandesc ca eu sunt problema, poate ca eu gresesc pentru ca de fiecare daca cand cineva imi cere ajutorul il ofer, cand imi cere un sfat il dau cu cea mai mare placere, sau pentru ca sunt corect si sincer cu toata lumea. Am nevoie de ajutorul vostru, sa imi spuneti parerile, opiniile, sa imi dati sfaturi, pentru ca am ajuns in momentul in care nu am incredere in nimeni, cel putin nu de varsta mea.
Salut
Nu neapărat că tu eşti problema. aici pot fi mai mulţi factori. Poate gândeşti matur şi vezi altfel lucrurile în comparaţie cu ceilalţi. Ai fost educat altfel sau pur şi simplu gândeşti serios. Dar să ştii că mai important este să ai un prieten adevărat decât mulţi şi falşi. Un prieten adevărat se dovedeşte în timp şi în situaţii dificile. Străduiete ca în continuar să fii o persoană cu calităţi frumoase şi cu siguranţă se vor găsi şi persoane care vor aprecia şi preţui asta.
http://www.jw.org/......-adevarat/
Cele bune.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Tinerii care nu au ajuns sa treaca de 27 de ani inca sant copii nu stiu ce e respectul sau om de treaba, din aceeasi problema ca a ta pentru ca sant prea bun si onest nu am parte de prieteni cu care sa ies dar ma inteleg bine cu un patron de la un magazin de biciclete, un fost coleg de munca care sta aproape de casa mea si pot spune ca imi sant prieteni cat de cat. Nu se folosesc de mine dar cand am nevoie de ceva ma ajuta si nu ma refer la bani ca nu am nevoie sa fac imprumut sant chestii marunte. Trebe sa fi mai nepasator cu societatea sa fi o curva ca ea si sa le zici nu din prima la toti la cat bine ai facut o sa iti fie bine mai incolo iar dusmaniilor le vine ceasul rau in viata lor. Cand cineva iti face un bine atunci fai si tu lui un bine.
Răspunde
1 - dc pentru tine prieten e cel care il ajuti sau iti cere ajutorul si la randul lui nu il ofera?
2 - nu-ti fa griji in privinta barfitului, profitatului si asa mai departe.intr-o masura mai mare sau mai mica roti o facem. chiar daca imi zici ca u nu faci asta atunci nu tb sa suferi din cauza asta. tb sa fii mort sa nu se vb de tine (si nici atunci nu-i garatat ca cineva no va face).
poate nu ti-ai cautat prietenii acolo unde trebuie, aacolo unde i-ai gasit pe cei cu 5 ani mai mari (crede-ma ca si printre aia sunt care fac ce fac cei de seama ta).
sunt multe de vb la subiectu asta. daca vrei sa vb mai multe...
Referitor la punctul 1, nu am zis/ nu am vrut sa zic ca pentru mine prieten este cel care il ajut sau imi cere ajutorul, probabil nu m-am exprimat corect, dar m-am referit la colegii de clasa sa zicem, baietii / fetele cu care am copilarit, m-au indepartat usor usor, dupa ce nu am mai avut ce sa le ofer... adica dupa ce am refuzat sa ii mai ajut.
referitor la punctul 2, nu ma deranjeaza daca vorbeste cineva despre mine, ma deranjeaza falsitatea, mi s-a intamplat ca persoanele din jurul meu sa se comporte cat de frumos posibil in prezenta mea in grup, iar imediat dupa ce am parasit grupul, sa ma injure, batjocoreasca, barfeasca, etc.
E complicat sa gasesc cuvintele cele mai potrivite care sa descrie sentimentele, starile de spirit, dar cred ca ai inteles mesajul.
Răspunde
Nu cred ca s-au indepartat doar pentru ca nu-i ajutati iar daca e asa asta e un motiv de bucurie (chiar daca e adevarat c uneori te simti tradat si singur dar e doar in mintea noastra). cred ca v-ati maturizat (sau sunteti pe cale sa o faceti unii din voi), s-au schimbat valorile, idealurile si atunci e normal sa va indepatati.
am inteles ca barfa te deranjeaza, probabil vine de la aceeasi oameni care s-au sau te-ai indepartat. nu-i bai. oamenii fug si incep chiar sa-i dispretuiasca, discrediteze, injoseasca si chiar sa-i urasca pe cei ce nu sunt (nu mami sunt) ca ei. nu-ti fa griji. probabil ai inceput sa faci diferenta in jurul tau ei nu pot fi la fel si cauta sa te aduca inapoi "in ograda" lor iar daca nu reusesc reactioneaza. le distrugi zona de confort aratandule ca se poate si mai bine si asta nu e comod. daca asta se intampla e de inteles raspunsul lor, se apara. daca asta e, n-am de unde sti dar sper ca e asa.
ma repet. cauta noi prieteni in alta parte, in alte medii diferite de cele in care ai fost. daca nu esti potrivit pentru locul respectiv nu lupta sa-l schimbi ca n-ai sa reusestibii, e mai simplu sa schimbi locul, mediu. cum zice o vorba romaneasca. fiecare isi are locul lui sub soare.
succes
Prietenia pune la încercare o serie întreaga de valori inter-relaţionale:
interesul faţă de binele real al celuilalt, interesul faţă de binele moral, faţă de sănătatea şi priorităţile reale ale celuilalt, sacrificarea aparenţelor pentru a pune pe primul plan sinceritatea în legătură cu defectele celuilalt pentru a-l susţine în corectarea lor, delicateţea, empatia, evirtarea refuzului direct (în privinţa lucrurilor de bun simţ care pot fi făcute spre binele celuilalt), petrecerea timpului împreună, cunoaşterea, confidenţialitatea, încrederea, etc...
Acestea ne ajuta sa stim uneori daca ne aflam in "prietenia" sau "compania " potrivita... 
Sunt fel de fel de greşeli şi mici tensiuni care pun la încercare o relaţie de prietenie în timp. E nevoie să ţii mult la acea relaţie de prietenie pentru a avea răbdare, pentru a sacrifica orgoliul, pentru a acorda bunavointa…
Trebuie să te asiguri că partenerul de viaţă poate fi capabil să îţi fie şi prieten, şi un bun sfătuitor. Viaţa ne va pune în faţă atât de multe provocări încât e nevoie putem colabora permanent cu cei de lângă noi, sau, cei de lângă noi să fie capabili să colaboreze cu noi în momente critice în care vom fi nevoiţi să ne situăm.
Se spune că poţi consuma un sac de sare lângă o persoană, îi poţi sta alături mult timp fără să ajungi să o cunoşti în mod concret. Şi asta pentru că nu am văzut-o (sau nu am vrut să o vedem cum se manifestă în situaţii critice…
De abia atunci vom afla cine sunt cu adevărat cei din preajma noastră, sau ce reprezentăm noi pentru ei…
De cele mai multe ori asta se întâmplă prea târziu...
Este necesar să fim deschişi, prietenoşi, pentru a ni-i face pe TOŢI cei din jurul nostru prieteni, pentru a ne face viaţa mai uşoară (chiar dacă nu toţi vor trece de-a lungul timpului "probele" prieteniei).
Este necesar să-ţi faci prieteni buni. Este întotdeauna nevoie de ei (deşi se spune că în viaţă poţi avea doar unul sau doi prieteni cu adevărat buni, la bine şi la greu, mai mulţi de atât fiind un lucru foarte rar, depinzând de firea noastră).
În ciuda tuturor deamăgirilor vieţii avem nevoie de a acorda mereu şi mereu şanse şi încredere (în limitele demnităţii şi ale socializării umane) celorlalţi pentru a ne întreţine astfel armonia şi propriul echilibru.
Sunt fel de fel de greşeli şi mici tensiuni care pun la încercare o relaţie de prietenie în timp. E nevoie să ţii mult la acea relaţie de prietenie pentru a avea răbdare, pentru a sacrifica orgoliul, pentru a acorda bunavointa…
Trebuie să te asiguri că partenerul de viaţă poate fi capabil să îţi fie şi prieten, şi un bun sfătuitor. Viaţa ne va pune în faţă atât de multe provocări încât e nevoie putem colabora permanent cu cei de lângă noi, sau, cei de lângă noi să fie capabili să colaboreze cu noi în momente critice în care vom fi nevoiţi să ne situăm.
Se spune că poţi consuma un sac de sare lângă o persoană, îi poţi sta alături mult timp fără să ajungi să o cunoşti în mod concret. Şi asta pentru că nu am văzut-o (sau nu am vrut să o vedem cum se manifestă în situaţii critice…
De abia atunci vom afla cine sunt cu adevărat cei din preajma noastră, sau ce reprezentăm noi pentru ei…
De cele mai multe ori asta se întâmplă prea târziu...
Un prieten adevărat e ca un frate dar e greu de găsit. Uite nişte idei interesante
http://www.jw.org/......-adevarat/
http://www.jw.org/......nt-singur/
Succes, nu uita - ca să ai un prieten bun trebuie şi tu să fii un prieten bun.
In viata trebuie sa inveti ca nu trebuie sa depinzi de nimeni Majoritatea prietenilor de vor parasi iar cei care nu o vor face aceea sunt prieteni adevaratii.Din ce ai zis u ei niciodata nu ti-au fost prieteni doar sau folosit de tine, au profitat de bunatatea ta.Ce ar trebui sa faci? ..Scapa de acesti oameni, scoatei din viata ta, indeparteaza de ei fa in asa fel sa nu mai ai nici o legatura cu ei si pastreaza in viata persoanele care tin la tine care crezii u ca nu se folosesc de tine.
Hai sa iti zic una buna "Atunci cand esti bun, esti luat de prost"
Nu mai fi asa prietenos cu toata lumea, si respectul tau ofera-l doar daca o persoana il merita cu adevarat si acea persoana te respecta si ea la randul ei.
Incearca sa nu mai ajuti pe nimeni, pana cand nu obtii si tu ceva in schimb!
Fi mai persuasiv, si nu lasa garda jos!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
