Problema mea este urmatoarea.Am 24 de ani si inca locuiesc in casa parintilor mei.Stau doar cu tata, caci mama a murit de ceva timp. Dar as vrea sa am si eu o viata a mea.Cand incerc sa vorbesc cu tatal meu despre acest lucru spune ca este de acord, dar simt ca orice as incerca sa fac, il nemultumeste, stiu ca ii este greu, dar ma simt de parca si eu am ajuns la o varsta inaintata.Nu pot sa ies cu prietenii, ca imi spune ca ei sunt egoisti si nu-i intereseaza de mine. Vreau sa ii fiu alaturi, dar parca toata treaba asta ma consuma prea mult. Daca vreau sa-mi vad de viata mea, ma simt vinovat.Si imi spune ca prea mult are grija de mine, imi da de inteles ca sunt nerecunoscator si se supara.Chiar nu stiu ce sa fac...chiar am nevoie de ajutorul vostru.

E pacat ca e asa de neintelegattor si egoist! Nu ai mentionat daca tu te poti intretine singur, sau depinzi "ombilical" /, material de el?!
Daca nu, cauta o tipa de caracter si cu situatie si vezi daca te vrea si in spatiu! daca nu, incearca sa discuti cu tata, si sa ii spui si mai sincer si mai mult, tot ce ne-ai spus noua!
Esti destul de mare deja, ce naiba?! - altii au deja copii la anii astia!

Success! si mai scrie-ne!

Bună.
La 24 de ani ai vârstă înaintată?
Mergi la un psiholog, te ajuta să ieşi din impas, rişti să faci depresie şi asta nu dă bine pentru anii tăi tineri.
Sănătate.
Pa, pa.

El incearca sa-ti dea impresia ca este de acord cu plecarea ta, dar de fapt te manipuleaza ca sa ramai din proprie initiativa, ca sa nu se simta vinovat ca ai ramas pentru el sau ca te-a obligat el sa ramai. Explica-i ca totul va fi bine, chiar si dupa ce vei pleca de acasa. Probabil nu vei reusi sa-l convingi, dar dupa ce vei pleca, incet incet se va obisnui fara tine. La inceput va trebui sa-l vizitezi mai des, pentru ca ii va fi mai greu sa se desprinda de tine. Probabil inca depinde de tine si nu-si poate imagina viata singur, dar ai si tu dreptate, ar trebui sa ai viata ta deja si asta e doar alegerea ta. Ai grija doar sa nu-l iei prea brusc cu plecarea si tot.
Bafta.

Pai nu poti face nimic pana nu ai un loc unde sa stai. Cauta-ti un loc unde sa locuiesti, un loc de munca si abia atunci te poti dezlipi de tatal tau. Ai mai putea sa il ajuti si pe el sa isi refaca viata. Sigur ii este frica de singuratate si poate ca ar trebui sa se recasatoreasca.
Nu trebuie sa te simti vinovat ca vrei sa mergi pe drumul tau. Nu uita ca il poti ajuta pe tatal tau sa fara sa stai langa el non-stop! E timpul sa iti pavezi propriul tau drum. Si daca vrei cu adevarat acest lucru, poti!

Gaseste ceva de locuit si muta-te. Nu are cum sa nu inteleaga nevoia ta de a fii in sfarsit independent. Explica-i ca o sa-l vizitezi des ( si fa asta pentru ca unui om singur ii e greu) si ca asta e cursul firesc al lucrurilor... Bafta multa

Cauta-ti ceva de lucru si mutate. Cautati o prietena, sa ai pe cineva, va trebuii sa inteleaga ca ai viata ta si ca nu vei putea sta toata viata langa el fara ca tu sa iti intemeiezi o familie. Se va obisnuii cu gandul, acum la inceput e mai greu deoarece doar tu i-ai mai ramas. Daca nu vrei sa-l lasi singur, spune-i si lui, ramai cu el cu conditia sa iti ofere mai multa libertate deoarece ai o varsta!

Din cate imi dau seama, in momentul de fata, faptul ca locuiesti cu tatal tau nu-ti face bine si chiar iti afecteaza viata sociala care joaca un rol destul de important la varsta ta. Cred ca el inca te mai considera neajutorat ca atunci cand erai copil si adolescent, dar in acelasi timp constientizeaza ca ai depasit acele varste si ii este teama ca nu ai ajuns la gradul de maturitate specific varstei tale. Ar trebui sa te pregatesti sa-i arati ca te subestimeaza. Analizeaza-ti comportamentul fata de el, discutiile pe care le aveti si contributia ta in casa si vezi ce e diferit fata de vremurile cand erai doar un adolescent. Dai dovada de mai multa maturitate sau te-ai inschis in tine fata de el, iar el a ramas cu aceeasi impresie despre tine ca acum cativa ani? Alt lucru pe care l-ai putea face ar fi sa-ti cauti un loc de munca mai bun chiar daca asta inseamna sa inveti ceva in plus si eventual sa te si muti intr-o garsoniera. Inainte de a lua decizia cu mutatul gandeste-te la beneficiile, dar si la partile rele pe care ti le aduce asta pentru ca nu e usor sa stai sigur intre aceeasi pereti chiar daca mai iesi cu prietenii sau mai vin ei la tine. In cazul in care ai avea o iubita cred ca balanta ar inclina mai mult in partea cu beneficii Da-i de inteles tatalui tau ca esti capabil sa iei decizii mature si chiar daca nu sunt intotdeauna asa aminteste-i ca esti tanar si ai dreptul sa gresesti...pana la urma lovindu-te si de pereti te maturizezi si inveti ce e viata. Incearca sa-ti analizezi viata si sa te gandesti bine cum ti-ar fi mai bine si tine cont si de faptul ca daca tie nu ti-e bine nici celor din jur nu are cum sa le fie.

Ei bine, cunosc si eu caz in care un baiat sta cu parintii la aproape 24 de ani, nu mai are de lucru, parintii lui mereu striga la el, il necajesc foarte mult, iar el nu poate scapa nici cum de acolo, nici prieteni nu are nici prietena, parintii sunt foarte autoritari, si totusi... el rezista hotarat! pentru ca in cele din urma tot va scapa cumva, desi are o varsta, totusi viata lui nu e compromisa inca, candva tot va scapa si va gasi locul lui, va scapa de acolo. ti-am zis povestea lui ca sa stii ca nu esti intr-o situatie asa rea, si nu esti singurul intr-o astfel de situatie. exact asa sunt si ai lui, si sunt doi. ai rabdare, fa-ti incet dar sigur, un plan de viata, si treptat alunga-ti gandul ca el mai are nevoie de tine, nu o spun din rautate, dar el e deja trecut prin viata si te asigur ca se poate descurca si fara tine. tu te poti descurca fara el? raspunde-ti la intrebarea asta tie. sfatul meu e sa inveti din greselile lui, si din ale altora, sa nu ajungi ca el. incepe prin ati face mici planuri pe care sa le faci fara el, dar pe care sa le urmezi fara sa te gandesti: ce va zice tata? si vezi cum te simti. eu te inteleg, si stiu ca vei reusi pana la urma. iti tin pumnii, bafta!

Salut John! In acest moment tatal tau e dependent de tine deoarece tu esti singurul om care il iubeste si el la randul lui, te iubeste pe tine! Practic tu esti tot ce mai are! Problema e ca ai o varsta si el inca te vede un copil, de aici pleaca neintelgerile dintre voi. Tu deja ai o varsta si te gandesti sa incerci o relatie de lunga durata, poate chiar la intemeierea unei familii. Trebuie sa discuti cu el serios fara a te gandi la consecinte. In discutie trebuie sa punctezi faptul ca doresti mai multa libertate si ca nu mai esti un copil! Discutia il va intrista pe moment dar in timp se va gandi la ce i-ai spus si va intelege! Va trebui sa fi un pic egoist insa asta e ceea ce trebuie sa faci! Bafta si succes in continuare! Sper ca te-am putut ajuta!

Prezinta-i pe cineva.

Ajuta-l sa-si refaca viata.
Ce varsta are tatal tau?

Tu esti student?
Esti angajat?
Esti logodit?

Daca locuiti intr-un apartament, te-as cam intelege, dar daca locuiti intr-o casa mare, faceti 2 intrari separate. Organizati-va.

Atita timp cit nu vei fi un hot sau un criminal e bine. Chiar daca tatal tau nu e de acord cu tine in multe, tu pur si simplu fa ceea ce vrei tu sa faci, dar sa faci asta serios. De exemplu si tatal lui Bill Gates nu a fost de acord cu pasiunea lui si chiar sau certat din cauza asta, iar acum e cel mai mandru tata din lume.Nici parintii nu stiu sigur ce vor de la noi...