Lumea e curva omule, asa patesc si eu incerc sa socializez apoi nu mai zic nimic daca nu-i caut, parca le e frica ca le dau raie sau boala vacii nebune. Dar sant si eu un sofer fara servici un om curat, bine aranjat si de treaba. Putem deduce ca lumea e proasta si chiar asa e dar daca nu le pasa de noi nici noua nu trebuie sa ne pese de ea.
Da, ai dreptate. Ar trebui sa nu ne mai pese nici noua de cei carora nu le pasa de noi. Dar problema e ca noi avem bun simt, omenie si nu prea putem. Eu sincer iti spun ca fac exercitiul acesta, dar nu prea reusesc. Nu stiu, asa am fost crescut, creat. Nu pot sa nu le zic, sa nu le dau o informatie, sa-i ajut. Asta ma enerveaza cel mai mult la mine. Daca ei nu sunt oameni, ar trebuie ca nici noi sa nu mai fim
Eu sant sofer la crucea rosie fac voluntariat dar in general daca ma intreaba cineva o informatie ceva zic pentru ca si mie imi spune lumea cand nu stiu o adresa, etc. Problema e la socializare au numai tampenii in cap curvarie, betie si rahaturi din astea iar noi nu stiu tu santem mai calmi, cel putin eu ador linistea si nu imi plac chefurile dar nici in femei nu mai poti avea baza ba ca una zice ca o doare vaginul, ba alta ca are sifilis sau o mananca m-am saturat.
Salut
Gandeste-te: daca indiferenta este o problema in societatea in care traim cu ce am imbunatati situatia daca si noi am deveni indiferenti? Oare nu am contribui mai degraba la agravarea ei?
Cineva a spus: Daca vrei sa schimbi lumea in care traiesti atunci incepe cu a te schimba pe tine.
Pai omul traieste ca sasi satisfaca placerile/dorintele, sa aiba ce isi doreste pentru asta alte persoane sunt unelte in jocul lor, normal ca e vb de individ asa a fost mereu asa va vi mereu traim ca sa avem ce au alti
E pe bisericute acum.
Si eu in 12 ani de scoala pe care i-am facut (si mi-au ajuns, ca de la inceput am zis ca nu vreau o meserie 'desteapta'), am avut colegi cu care abia ma salutam. Cu unii din generala nu ma salut acum. De ce? Ca nu eram in aceeasi bisericuta. Eu sunt genul care accepta pe oricine, dar nu abordez, decat rar, iar ei sunt genul care nu accepta pe oricine. Cine are de pierdut aici? Nimeni.
Daca ai un grup de prieteni in care vorbesti tot ce vrei, va cunoasteti foarte bine si va simtiti bine impreuna, cand intri in anturajele involuntare (colegi in special), simti o retinere fata de ei, nu poti sa porti aceleasi discutii pe care le porti cu prietenii, si poate altceva nu ai de zis, asa ca... Se aseaza linistea, sau va limitati la discutii simple. Cand iesi din acel anturaj, sau cineva lipseste, nu le simti lipsa pentru ca oricum nu aveai nimic de facut cu persoana respectiva.
Pai daca te anunta unul ca mai e un loc la facultate pentru cineva, atunci prietenul lui cel mai bun nu va mai prinde loc acolo daca te anunta pe tine nu? Suntem confuzi, orgoliosi, egoisti si pesimisti.
Cu aceeasi problema ma confrunt si eu. Mereu spun ca nu mai imi sun prietenii, pentru ca nici ei nu ma cauta.
Da, asa e. Din pacate aceste lucruri nu vin doar din partea generatiilor tinere (generatii pline de parasute, violatori, agramati, materialisti, generatii care isi urmaresc interesele si decurg la orice pentru a le atinge), ci vin si din partea oamenilor mai "in varsta".
Observ, de asemenea, o lipsa totala de chef. Poate ca si acest lucru duce la senzatia de nepasare.
Oamenii, in general, sunt foarte lejeri..asta e de cand lumea si pamantul.
Probabil ca s.a ajuns la ajuns la individualism datorita faptului ca le.a scazut increderea in ceilalti. Prieteni nu prea mai sunt fapt pentru care nu mai apelem la "oricine"..si multi se inchid in sine. ..si fiecare pentru el.
Cat despre faza cu anunturi.
Eu, de exemplu, sunt clasa a12a si pentru ca nu sunt cea mai populara fata din clasa ma lovesc des de aceasta problema. Ceea ce e stupid este faptul ca vad cum profesorii pupa efectiv in cur (scuza.mi expresia) acei elevi "populari", plini de bani adica.
Bineinteles ca profesorii comunica diverse anunturi acestor elevi, anunturi care nu mai ajung la restul clasei
.ca na, noi nu suntem asa de importanti.
E vorba de nesimtire si nu in ultimul rand, de respect... ceea ce nu prea mai exista in ziua de azi.
P.S.: Imi cer scuze pentru dezordinea ideilor, dar am atatea de zis incat mi se amesteca gandurile..si parca nimeni nu e dispus sa vorbeasca despre acest lucru, desi mai mult ca sigur si ei se confrunta cu asta
E adevarat, dar trist ceea ce ai zis. Asa este, am inteles ce ai zis, si eu am multe de zis.
Te inteleg perfect,stiu cum este. oamenii sunt foarte rai,nu se gandesc decat la ei si foarte putin la alti! daca vom mai fi asa se va alege praful de lumea asta! odata avem nevoie de un pix de la o colegapentru ca nu aveam la mine,iar ea avea multe,si nu mi-a dat! asa e in tara asta,fiecare pentru el, la mine la scoala colegii sunt foarte rai! arunca cu cornuri prin clasa cand l-ar putea da cuiva sarac, arunca pe geam laptele si multe alte rautati. sfatul meu este sa nu bagi in seama toate astea, intr-o zi vei gasi un prieten cu adevarat sincer!
Te pup, pa!
anonim_4396 întreabă: