Salut.
Am 53 de ani și de 2 luni jumătate mi-a murit sotia, infarct în somn, eu am găsit-o, am vrut s-o trezesc sa bem cafea și am realizat ca s-a dus la Dumnezeu, pe scurt.
De ceva timp ma gândesc la sinucidere prin diferite moduri, dar ma tot gândesc la spânzurare. Sunt conștient ca este un păcat foarte mare dar alta soluție de a scăpa de durerea sufleteasca nu găsesc.

Frate sanatos psihic sigur nu esti, asta garantat.Nici un om sanatos la cap, sanatos mintal nu sar gindi macar sa isi ia viata, atentie sa se gindeasca macar.
Deci este clar, tu ai ceva la cap, bine nu-i vina ta, probabil asa te-ai nascut, dar nu esti normal, o fiinta vie cauta prin orice mijloc sa ramaie in viata, indiferent ce ani are, asta este o insurie a materiei vii, dea cauta sa supravietuiasca.

Faptul ca te doare, aia e alta poveste, dar sa cauti sa te duci cum spui, du-te mosule unde sor dus altii e loc si pentru tine,. daca atit te duce capu, fa ce stii.
Sa te spinzuri, pfff numa gindu asta si, nu stiu dar mintrea mea nici macar nu aude asa ceva nu inteleg la voi astia dusi cu pluta cum va puteti gindi la asa ceva, ce este in capu vostru tarate sau ce altceva.
Bine acu ca iti zic eu Nu sau altii da, tu oricum vei face tot ce simti, sau ce gindesti, asa ca ce pot sa zic, spor la ce faci, vezi ia-ti funie sa te tie bine, sa nu se rupa ca dupa cine stie ce dereglari o sa mai ai la cap.

E normal sa fi deprimat dar sinuciderea nu e o rezolvare! daca simti nevoia sa vorbesti cu cineva poti sa imi scrii!