Salut TPU! Acum ma simt bine nu mai am starile alea. Problema este ca am tot facut tulburari ale linistii publice am fost de foarte multe ori la sectie(15 ori) si la spitale de psihiatrie si am fost si dat pa televizor anul trecut si parintii mei m-au dus din Romania,in Turcia,in tara tatalui meu. Dar eu nu am vrut sa vin si pe aeroport am incercat sa fug si m-a luat politia si m-a dus pana la imbarcare. Mereu vreau sa ma intorc in tara,dar parintii nu mai vor, ei vor sa raman aici, sa imi fac scoala aici, si sa fac si in Romania pe online,pentru ca la scoala in Romania este interzis sa mai vin fizic. Eu le explic mereu ca nu mai am ganduri de a fi agresiv, vreau sa imi ocup timpul. Mereu tip la ei si ii lovesc,pentru ca nu vor sa inteleaga ca nu vreau sa fiu aici. Eu o sa o tin asa pana in panzele albe si o sa vreau mereu sa ma intorc. Mama vrea sa plece in Romania si nu stiu daca se mai intoarce si ma lasa aici definitiv. Mereu cand vorbesc cu ei nu ma asculta, si ei tot continia sa vorbeasca despre faptul de a gasi o casa aici in chirie,de a vinde casa din Romania de a nu mai sta acolo ca oricum, ei zic tot felul de prostii, cum ar fi ca cu casa aia nu ne merge bine si alte chestii. Ei orice fac numai sa nu ma duc acolo pentru ca ei cred ca intru la puscarie,desi situatie nu este asa grava! Si daca intru la puscarie, e problema mea,nu a lor, nu trebuie sa ii intereseze,dar oricum nu am de gand asta. Va rog sa imi dati un sfat, ca nu mai ies din problema asta.

Dacă tot ce scrii tu aici e adevărat trebuie sa te lămurești cu niste chestii.

Se spune ca primul pas spre vindecare e sa recunoști ca ai o problema.Eu spre exemplu dacă îmi merge prost în viata, în loc sa dau vina pe x și y în totalitate ma gândesc ca am făcut eu alegerea greșită, ca am ales eu persoana greșită sau ca am decis eu gresit nu altcineva, si asta ma face cumva sa ma schimb eu pe mine sau sa nu mai repet anumite greseli.Asa și la tine.In loc sa te gândești ca ești ok,ca ești bine, ca totul e în regula etc, mai bine stai și te gândești "ba sunt bine? fac bine ce fac? chiar mi-am mai revenit, hai sa analizez un pic".
Bun, după treaba asta trebuie sa te mai gândești la ceva.Parintii tai dacă fac ceia ce fac înseamnă că țin la tine, altfel țin sa cred ca acum erai în pușcărie singur fără măcar sa te mai caute și ba chiar sa te renege.Da în schimb ei se strofoaca sa te tina departe de necazuri ca să te poți reabilita intr-un mediu mult mai plăcut și mai ok decât cel de pușcărie.
Dacă tot vrei sa schimbi ceva la tine mai bine ai încerca tu persoanal sa cauți un psiholog, un psihiatru cu, care sa te consulți, sa îți de-a un tratament și sa te tina sub observație.Asa vor vedea și ai tai ca vrei sa fi ok și chiar te ambitionezi sa fi.
Altfel, cu crize și agresivitate nu vei face altceva decât sa stai toată viata intr-o camasa de forță.

"Eu le explic mereu ca nu mai am ganduri de a fi agresiv, vreau sa imi ocup timpul. Mereu tip la ei si ii lovesc, pentru ca nu vor sa inteleaga ca nu vreau sa fiu aici"

Nu sesizezi nicio contradicție între cele două fraze de mai sus?