Nu ai ce sfat sa ii dai decat sa vorbeasca cu sora ei si sa le spuna si ea parintilor si sa aiba o discutie deschisa cu ei. Deja are 18 ani consider ca e majora si trebuie sa apeleze la intelegerea lor. Sa vorbeasca in primul rand cu sora ei si sa ii spuna ca nu este ok si avand in vedere ca sunt surori ar trebui sa actioneze amandoua. Sa apeleze la ajutorul familiei (bunici, unchi, matusi etc.) daca chiar e necesar si ei la randul lor sa vorbeasca cu familie sa le zica ca nu este ok.
Eu cred ca se gasesc solutii, comunicare sa fie. Tu practic sau oricine nu are ce sa faca sau ce sa faci. Decat sa o amagesti, mai bine nu
In plus astea nu mi se par motiv de depresie reale. Sa faca o vizita prin spitalele din Romania. Sa vedem daca ar vrea sa faca schimbi de vieti cu cineva pe acolo iti zic eu ca nu.
Deci putea fi mult mai rau si ar trebui sa ii spui sa trateze situatia "barbateste".
Succes!
Sora ei este si mai si decat parintii. oricum nu e vorba de o diferenta asa simpla pentru ca cand a avut nevoie de bani ca sa si cumpere tratament pentru ca si ea are probleme destul de grave de sanatate si parintii i-au dat doar pentru o luna dar dupa o saptamana iau cumparat alt telefon surorii...are aproape 18 mai are o luna...
...
Ti-am spus, sa apeleze la ajutorul familiei, adica de la bunic, bunica, matusa, verisor, unchi, prieteni de familie, absolut oricine. Daca chiar se ajunge la cearta zilnica sau chestii mai grave.
Totusi eu cred ca si draumatizeaza, pentru ca daca are vreo problema de sanatate, eu zic ca nu se pune problema sa nu ii sara in ajutor, adica totusi e fiica lor si e sora ei... mi e mi se pare absurd. Sunt sigur ca daca ii intrebi pe parintii ei sau pe sora ei o sa aiba o alta versiune a povestii.
Da bossule te inteleg, dar intelege si tu ca nu ai practic tu ce sa faci si ti-am dat solutii.
Sa apeleze la ajutorul familiei, daca nu merge, sa apeleze la prieteni de familie, daca nici asa nu merge sa apeleze la amenintari de genul ca va pleca de acasa sau chestii de genul si sa o faca, sa doarma la o prietena sau de'astea pana cand va starni o cearta care sa conduca la o rezolvare, daca nici asa atunci poate sa apeleze la un psiholog. Daca situatia devine si mai grava, poate apela si la politie.
Ce sa iti zic mai mult, avand in vedere ca are 18 ani, eu zic sa mai reziste sa isi vada de liceu si sa se duca la o facultate, o sa scape de parintii ei si eu nu cred ca o s-o lase fara bani sa moara de foame acolo. Si acolo o sa fie singura si o sa aiba liniste.
Fata trebuie sa discute cu parintii ei, nu cu tine!
Ce crede ea sau i se pare, poate fii fara relevanta atata vreme cat nu stii de ce se comporta parintii ei asa cu ea.
Nu este cazul ca tru sa intrevii sau sa te bagi acolo unde nu ai ce cauta. Parintii fetei sunt tutorii legali ai fetei si doar ei stiu de ce se comporta asa.
Sfatul pe care poti sa-l dai fetei, este sa discute cu parintii ei si sa puna problemele pe masa, sa le dezbata.
Vecinii, prietenii si rudele, nu au de ce sa intervina in asemenea relatii.
Cred ca singurul sfat pe care poti sa il dai e sa nu mai puna la suflet.
Poate ca parintii nu o iau asa de mult in serios pentru ca ea inca e mica si are timp sa isi faca un viitor, sau o considera destul de puternica sa se descurce pe viitor singura.Ce poti tu sa o sfatuiesti este sa nu mai puna la suflet cum am spus si sa incerce incet sa se puna pe picioarele ei.
Nu e singuru caz. „ Vă iubesc pe amândoi la fel " e ca mai mare minciună spusă de un părinte.
Are 18 ani, ea trebuie să plece de acolo. Părinții ei ( mă rog, numai părinți nu sunt ) NU se vor schimba, să zici că le spui tu să nu o mai neglijeze etc. cel mai probabil nu le pasă. Ea poate să iasă bine mersi din depresie dacă găsește o persoană care să o facă fericită, chiar și doar un prieten.
Ideal ar fi să se mute de acolo cât mai curând și să-și petreacă timpul cu alte persoane. Persoane care să-i acorde atenție, ea trebuie să simtă că cineva ține la ea, că face parte dintr-un grup, că ( virgulă ) contează pentru cineva. Și pe părinții ei ar trebui să-i vadă cât mai rar, eventual chiar să uite de familia ei, cel puțin pentru o perioadă. Faptul că vede în fiecare zi că părinții ei nu dă doi bani pe ea, pe nevoile ei nu o face decât să se întristeze.
Dacă ție ți-a povestit aceste lucruri și nu ești prea ocupat poți să o ajuți. Petrece cât mai mult timp cu ea, bineînțeles cât mai departe de casa ei. Degeaba ești tu cu ea dacă în același timp îți vede familia care o ignoră.
Salutare! Spune-i să aibă mai mult tupeu,și poate că...în felul acesta, va fi remarcată de părinți! Probabil e o fire mai timidă, sensibilă, inocentă, dar ar trebui să prindă un pic de încredere mai multă în ea, pentru că altfel nu are ce căuta în lumea asta rea...nu face față. Eu cred că suferă o problemă emoțională gravă, sau are hiperemotivitate, adică o emotivitate excesivă, sau pur și simplu, nu are încredere în ea.Cred că problema nu e la părinți sau la sora ei,și doar pentru că se compară cu sora ei,în loc să își permită să fie ea însăși. Discută cu ea,ce ți-am spus, încurajeaz-o să meargă la un psiholog, dacă face mofturi și nu vrea, atunci nu mai ai ce să-i faci, nu o poți schimba. Multă sănătate îți doresc, și sper să se rezolve! Funda?