Sunt disperat! Imi urasc parintii! Am 14 ani si ei pur si simplu nu ma inteleg.Mereu ma fac idiot,prost etc. si cand le-am spus ca imi ranesc sentimentele cand imi spun lucrurile astea au zis,, Cum sa ai sentimente de la varsta asta?!"
Dau in mine ca in animale de cand aveam 7 ani. Uneori ma gandesc ca viata mea e un esec total.Nici nu prea mai mananc de vreo luna.Criticati-ma daca vreti,sunt obisnuit, eu doar mi-am spus nervii

Grav! Pari a fi un copil inteligent! Accepta ajutorul ce ti sa oferit mai jos!

Ai nevoie de consiliere psihologica, psihiatrica si pedagogica tie si parintilor tai! Nu strica cateva sedinte de consiliere! Iti va fi de ajutor!

E pacat foarte mare si te blestema Dumnezeu daca iti omori parintii! Deci nu-i instiga sa faci asa ceva! Doamne-fereste!

Buna!

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.

Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

În primul rând, vreau să știi că îmi pare foarte rău că treci printr-o astfel de situație. Cel mai bun lucru pe care poți să-l faci, părerea mea, este să apelezi la poliție sau la protecția copilului. Numai ei pot face ceva. Nu trebuie să-ți distrugi tu viața din cauza lor. Ești doar un copil, mă refer că meriți mai mult. Eu am trecut prin asta, și la un moment dat chiar am fugit de acasă. M-au găsit prin Iași după trei zile, la un centru de minori. S-a implicat poliția și portecția copilului și acum nu îmi mai zic și nu îmi mai fac nimic de frica lor. Crede-mă, eu nu am făcut asta ca să le arăt cine-i șefa sau ca să-i pun la punct. Pur și simplu nu-i mai suportam și am vrut să plec, să nu mă mai întorc. Nici acum nu-mi place să trăiesc cu ei, dar nu am ce să fac. Sunt părinții mei și legea mă obligă să stau cu ei până fac 18 ani. Așa că protecția copilului sau poliția e cel mai bun lucru pe care poți să-l faci. Nu vor ajunge la închisoare, dar își vor da seama că nu e bine ce fac. Crede-mă, dacă nu iei inițiativă acum nu vei reuși niciodată să-i schimbi, pentru că oamenii nu se schimbă.
Baftă oricum

Unii oameni nu merită să fie părinți, sper că nu e şi cazul părinților tăi.
Nu i-ai întrebat şi tu de ce se comportă aşa cu tine? Nu cred că dau în tine fără motiv. Dar orice ai fi facut, orice motive ar avea, părinții tăi ar trebui să ştie că prin violență nu rezolvă nimic. Violența fizică sau verbală nu e o soluție! Mai ales față de un copil.
Şi ce vorbă e aia "cum sa ai sentimente la varsta asta"?! Ei în ce lume trăiesc? Eşti om, deci ai sentimente (nu contează vârsta). Unii părinți au o gândire extrem de proastă, nu ştiu să îşi educe copii. Un copil nu se educă cu bătaie, în niciun caz!
Încearcă să porți o discuție cu ei, când sunt calmi.
Pe mine cel puțin mentalitățile învechite şi exagerate ale unor părinți mă lasă rece.
Deci, vorbeşte cu ei frumos şi dacă în continuare nu te înțeleg, apelează la protecția copilului sau la alte rude din familie. Ei cred că, dacă sunt părinții tăi au drept şi de viată şi de moarte asupra ta. Greşit! Copii nu sunt marionetele părinților, au şi ei dreptul la decizii. Nu te mai consuma atât de mult şi ia atitudine. Să ştii ca nu e bine dacă nu mănânci, încearcă să mănânci ceva.

E ok sa te descarci undeva, nu ai gresit cu nimic.Incearca sa te calmezi, sunt sigura ca interpretezi putin diferit fata de cum vor parintii sa intelegi tu.Trebuie sa existe un motiv pentru care ei reactioneaza asa.Cand iti vorbesc urat, vorbeste cu ei calm si spune-le sa-ti zica pentru ce te jignesc si ca se poate rezolva totul pe cale pasnica fara tipete si batai.Eu nu spun ca tu esti vinovat dar sigur ai si tu partea ta de vina, cum in fiecare minciuna exista un sambure de adevar.Si referitor la fraza cu "Dau in mine ca animalele", orice parinte mai da o palma la fund unui copil care nu intelege. Daca te bateau asa de tare cum spui tu,"ca animalele" semnele erau evidente si tu nu mai aveai acum acces la net daca nu te iubeau. Orice parinte isi iubeste copilul.Incearca sa te calmezi si eventual sa vorbesti cu psihologul scolii sa te mai linisteasca.

Pai poate ai facut si tu ceva si pentru. asta te pedepsesc.Fi si tu pe placul lor si totul va fi bine.De exemplu pentru mine mama mea, e viata mea! O iubesc enorm si la fel ea pe mine.Si sti de ce? Fac tot posibilul sa fiu o fiica ideala! Nu injur, nu vorbesc urat si ma straduiesc sa invat foarte bine la scoala desi dintr-a 5 tot ies pe locul 2 doar la ca-ti va sutimi de locul 1.Pe mama ta iubeste-o ca pe lumina ochilor tai pentru ca ea ti-a dat viata si tot ce face si spune e pentru binele tau!
Si nu ma intereseaza ca de obicei doar mamele isi iubesc copiii. Sper ca te-am ajutat!
Funda?

Imi pare rau pentru tine dar ce zici tu acolo de parintii tai mi se pare imposibil, ai 14 ani si viata inainte, nici parintii mei nu prea ma inteleg cateodata, deci nu esti singurul dar trebuie sa te gandesti ca nu merita sa iti strici viitorul din cauza lor.

Dar nu ai anuntat pe altcineva din familie? Matusa, bunicii, rude?
nu e deloc bine.

Te intelg perfect,dar prea multe lucruri nu ai ce sa faci, incearca sa eviti conflictele cu ei, pana la urma sunt parintii tai, nu poti sa-ti alegi alti parinti. Si incearca sa gasesti ceva care sa-ti placa, sa te faca sa uiti.