Salutare comunitate. Am o intrebare care tine de gandirea obiectiva sau subiectiva a fiecarei persoane care alege sa-mi raspunda. Nu imi plac si nu doresc raspunsuri de 3-5 cuvinte. Ce parere aveti despre diferenta de varsta in cuplu? De exemplu, o diferenta cuprinsa intre 15-20 de ani. Daca puteti priviti diferenta de ambele parti. O prima data in care el este mai mare decat ea cu intervalul mention. O a doua data in care ea este mai mare decat el cu intervalul mentionat. Multumesc frumos.

În primul rând, ce am putea înţelege din asta: "o întrebare ce ţine de gândirea obiectivă sau subiectivă"? Păi altfel de gândire nu există. Deci întrebarea ţine de gândire, atât. Mă întreb de ce altceva ar putea ţine, în afară de gândire?
Cât despre problema pe care ai ridicat-o, gândirea mea îmi spune că nu e bine. De ce s-a ataşat el/ea de persoana cu acea diferenţă de vârstă? Să fie vorba de o slăbiciune? o boală? Nu cred că e nici una, nici alta, ci mai de grabă ar fi vorba de o deviere. În mod normal oamenii îsi caută perechea în zona categoriei lor de vârstă.
E doar o părere personală.

Din punct de vedere biologic vorbind, este un lucru bun, de exemplu un barbat de 35 de ani care sta cu o femeie de 20 ani,evoluativ vorbind este foarte ok,acel barbat este matur,are o cariera,un loc de munca, in schimb ea este fertila, poate duce sarcina la sfarsit, asa am evoluat timp de sute de mii de ani, azi femeile au alte gandiri, personal eu spun ca 10 ani intre parteneri este ok,mai mult nu chiar, femeile au nevoi sexuale, barbatul numai poate, asa ca lipsa sexului poate duce la frustrare, depresie, complexe si sansa de insel in special la ovulatie

O diferenta atat de mare, nu poate fii decat o relatie cu beneficii, in care fata de obicei primeste bani sau alte avantaje materiale.
Fata sau feemia care alege sa traiasca cu unul mai mare cu 20 de ani, o face calculat, cu un scop precis, nefiind implicate sentimente. Poate pentru inceput se simte rasfatata cu atata avalansa de atentie si cadouri, dar in timp, relatia se plafoneaza si lipsa sentimentelor ies la iveala, facand-o sa regrete pasul facut.
O asemenea relatie este sortita esecului, mai devreme sau mai tarziu, pentru ca sunt prea multe incompatibilitati, care apar din diferenta asta enorma intre generati si bineinteles, fizilogice.
O femeie la 30-40 este foarte activa sexual, pe cand un barbat de 50-60 de ani, nu mai este atat de potent.
Daca luam o relatie intre un barbat de 30 si o femeie de 50, iarasi putem vorbi de avantaje materiale, nu dragoste.
Exemplu perfect: Demi Moore si Ashton kutcher.
Pana nu au divortat nu s-a stu ca, Ashton a venit in casatoria asta cu o conditie, sa-si aduca si amanta si sa aiba sex in 3.
Evident ca nu au fost sentimente implicate, ci doar sex pentru Demi Moore in schimbul promovarii artistice a lui Ashton, ea fiind deja faimoasa, el inca un nimeni.
Dupa ce relatia lor a luat avant, datorita ei, a devenit si el cunsocut printre actori, fiind un actor medicoru, care a profitat clar de Demi, doar pentru acest avantaj.

Inca nu "imi permit" diferenta aia de ani, ca se apropie de varsta mea
Eu nu as sta cu o tipa de 40-45 de ani, decat intr-o "relatie" de prietenie cu beneficii. Mai mult nu pot, ca ar fi o prostie sa-mi vad viitorul langa una ce se apropie de menopauza, si poate are copii de generatia mea.
In schimb, daca as avea 45, mi-ar cam surade o tipa de 26, cu conditia sa fim pe aceeasi frecventa, si sa nu fie o relatie burtos - materialista.

Cand ea e mai tanara e ok fiindca fetelor le plac barbatii maturi iar barbatilor le plac femeile tinere, cand e invers ceva nu e in regula. Niciun barbat normal la cap nu ar sta cu o astfel de femeie decat daca are alte interese fata de compania ei.

Diferenta de varsta nu are relevanta cand intre cele doua persoane exista sentimente puternice si relatii trainice. Punct.

Ce tanar era hagi.

Salut! Diferenta de varsta dintre doua persoane, din punctul meu de vedere, este un care tine foarte mult de ratiunea fiecaruia si cum o priveste. Eu sunt genul de persoana care nu este de acord cu diferentele acestea mari dintre varste. In ambele situatii prezentate de tine, mie nu-mi convine niciuna. Este opinia mea pe care mi-ai sugerat-o... o seara faina!

Eu sunt de parere destul de rau, am o parere proasra deoarece nu cred ca ar exista o anumita intelegere. Specialiştii spun că ne alegem partenerii de viaţă pornind de la tipare pe care le avem în minte încă din copilărie. „Ne alegem partenerii şi tipurile de relaţii, în mare parte, în funcţie de tipare specifice, construite in creierul nostru încă din copilărie, în funcţie de tipul de relaţie dintre părinţii noştri şi dintre fiecare dintre părinţi cu noi, de-a lungul timpului. Învăţăm încă din copilărie ce este considerat atractiv. Uneori, este vorba despre statutul social, puterea financiară, despre aspectul fizic sau despre nivelul intelectual sau modul în care partenerul se raportează la noi", explică Oana Vasiu, psiholog clinician cu master în psihoterapie analitică.

Specialiştii spun că ne alegem partenerii de viaţă pornind de la tipare pe care le avem în minte încă din copilărie. „Ne alegem partenerii şi tipurile de relaţii, în mare parte, în funcţie de tipare specifice, construite in creierul nostru încă din copilărie, în funcţie de tipul de relaţie dintre părinţii noştri şi dintre fiecare dintre părinţi cu noi, de-a lungul timpului. Învăţăm încă din copilărie ce este considerat atractiv. Uneori, este vorba despre statutul social, puterea financiară, despre aspectul fizic sau despre nivelul intelectual sau modul în care partenerul se raportează la noi", explică Oana Vasiu, psiholog clinician cu master în psihoterapie analitică.