Salut.
Condoleante pentru tatal tau, imi pare rau sa aud!
Sa stii ca nimeni nu controleaza cursul acestei vieti. Ar trebui sa te gandesti ca tatal tau inca isi doreste ca tu sa fii fericit chiar daca nu mai este printre noi si vrea ca tu sa intelegi si sa devii o persoana matura care isi poate purta singura de grija. Ai 14 ani, nu dispera! Viata merge inainte chiar si dupa ce ii pierdem pe cei dragi si ramanem fara prieteni. Totul evolueaza, nimic nu se pierde. Incearca sa vorbesti cu mama ta despre ceea ce simti si roag-o sa te ajute si sa te sustina. E normal sa te simti fara putere si lipsit de speranta in situatia asta.
Ai grija cum faci sa eviti cat mai mult palmele pe care viata vrea sa ti le dea cu toata ura. Si cand o sa fi in stare sa le barezi, ajuta-i si pe ceilalti sa o faca.
Multa bafta! Nu face vreo prostie. Ai toata viata inainte.
Ai nevoie de timp să te pui pe picioare, nu dispera, tot ce nu te omoară te întăreşte. Munceşti din greu încă de la această vârstă, am fost intr-o situație asemanatoare şi nu-mi pare rău, problemele şi greutățile te fac să fi om. Eşti printre puținii care ştiu ce înseamnă să trăieşti. Timpul e soluția la orice problemă.
Buna! Imi pare foarte rau de tatal tau! sincer. . Dar mama? Sau tu ziceai de alocatia lunara a ta? E si normal sa fii trist incearca sa nu iti pese de altii ce zic si stai si fii puternic. Imi pare foarte rau ca nu prea stiu ce sa iti mai spun... dar daca ai nevoie sa vorbesti cu vineva poti sa imi scrii in privat. Te pup cu timpul toate problemele vor trece. Mult noroc si sanatate! :*
Totul ține de voința ta pentru a trece peste aceste probleme destul de mari dar dacă simți că nu poți singur încearcă să îți faci mai mulți prieteni care să te facă să nu te mai gândești așa mult la aceste probleme și o eventuală iubită. Dacă nici așa nu merge consultă un psihlog dar sunt de părere că creerea de legături strânse cu noi oameni îți dă foarte multă putere.
Dragul meu Alex..Mai intai, imi pare sincer rau pentru tine! Dumnezeu sa il odihneasca in pace! Asculta-ma.Curand am trecut si eu printr-o despartire. Simteam ca lumea se prabuseste la pamant si ca totul iesise de sub control. Ziceam ca nu mai este speranta; credeam ca am cazut si nimeni nu ma va mai ridica. Ii vedeam pe toti fericiti, exact cum si tu ii vezi pe cei din jur. Ma simteam groaznic. Eram disperata. Dar sa vorbim despre tine. Uite ce cred eu. Mama ta e de asemenea foarte indurerata si stiu sigur ca si dumneaei sufera. A trait o viata intreeaga alaturi de un om pe care il iubea. Nu are cum sa n-o doara. Sfatul meu pentru tine e sa te apropii de mama ta, sa vorbesti deschis cu dumneaei, dar sa nu treci direct la subiect. Adica, ii spui ceva de genu' "De cand a murit tata.", nu. Ai putea sa faci asta intr-un mod mult mai discret, de exemplu "De cand suntem singuri.". Asa cred eu. Cred ca discutia cu mama ta te-ar ajuta foarte mult. Si daca nu reusesti din prima, nu te da batut! Mie mi-au trebuit ani ca sa ma apropii de mama mea. Nu dispera! Atat timp cat traiesti, inca exista speranta. Te vede Cel de sus si cu siguranta nu lasa lucrurile sa scape de sub control. Ai incredere in tine in primul rand si paseste inainte, in ciuda evenimentelor petrecute. Stiu ca nu e usor; chiar gandesti "Usor e de vorbit, greu de facut." si nu neg, caci asa este, dar. Mai exista speranta. Asa ca nu abandona lupta. Capul sus. Vei reusi, sunt sigura. Cat despre bani, nu iti fa probleme. Stai linistit! Stiu ca e foarte putin, dar nimic nu e imposibil. Stiu ca dai totul, dar munca ta va fi rasplatita. Si nu te apleca sa asculti vorbele din jur sau sa privesti zambetele celor fericiti. Mergi inainte; paseste sigur. Intr-o zi totul va fi bine! Pana atunci, repet: nu-ti pierde speranta!
Stiu ca e foarte greu, nu am trecut prin asa ceva, dar pot sa imi dau seama ca treci prin ceva foarte naspa.
Totusi, esti abia la inceputul vietii, si peste vreo 6-10 ani in mod sigur ca viata ta va fi mai buna. Vei avea un loc de munca, poate o familie, etc.
Trebuie sa te ridici orice ar fi. Viata este frumoasa, si atunci cand o sa treci peste problemele astea care le ai acum o sa fii mandru de tine ca ai reusit! Nu te da batut niciodata, stiu ca e greu, dar asta e viata. Nu ii uri pe restul oamenilor din jurul tau, poate acum sunt fericiti, si maine si lor li se intampla ceva... Asa cum ai spus ca tie ti s-a stricat viata, asa li se poate intampla si lor, totul depinde de soarta. Cu tine, soarta a fost mai dura... Trebuie sa te imbarbatezi si sa treci peste, oricat de greu ar fi! Ai spus ca nu prea ai tovarasi, si ma gandeam ca daca ai nevoie de ceva poti sa ma contactezi, putem sa vorbim cateodata daca simti nevoia de cineva cu care sa schimbi o vorba si nu ai cu cine, ok? Vreau sa te ajut cu tot ce pot. Trimite-mi un mesaj cu id-ul tau de skype sau cu ceva, ca sa te pot contacta daca vrei. Sincer sa fiu am facut cont de TPU doar pentru ca am vazut intrebarea asta si am vrut neaparat sa iti scriu
"cand vad ca toti in jurul meu sunt fericiti si au tot ce isi doresc imi vine sa mor" scapa de invidie.
În primul rând,îmi pare rău pentru tatăl tău,nici nu pot să mă gândesc cât ai suferit.
Uite,chiar dacă nu mai este lângă tine,fizic vorbind,sunt sigură că el te veghează de acolo de sus și că i se rupe sufletul când te vede așa.
Și eu am crescut fără tată,fiindcă nu a vrut să participe la creșterea mea... oricum.
Gândește-te că o viață ai și nu merită să o trăiești așa.
Incepe prin a zâmbi, așa fără motiv, sau uite unul: Dumnezeu ți-a dat viață și ești sănătos!
Vorbește cu un psiholog sau sigur trebuie să ai un prieten bun. Ieși și plimbă-te, uită puțin de probleme, eliberează-ți mintea și apoi gândește-te la solutiile pe care le ai.
Fii puternic și nu ceda!
Fratele meu, imi pare foarte rau, dar trebuie sa mergi mai departe! Ai nevoie de familie si prieteni in cazul tau, si vizite la psiholog. In plus, ai putea apela cu incredere la acest serviciu gratuit ce se recomanda minorilor: http://www.telefonulcopilului.ro/.
Buna, Alex,
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Buna, Alex,
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!