Sotul meu e de 2ani în scaun cu rotile din cauza unui accident de motor. Am cu el 2 copilaşi, un băiețel de 7 ani şi o fata de 3 ani. Eu am 27 de ani şi soţul 29, eu trebuie să am grija de el, muncim amândoi de acasa pentru ca muncim pe calculator, el e It -ist.Mie îmi e foarte greu pentru ca eu trebuie să îl ridic să îl pun în scaunul cu rotile, să îl duc în curte la aer, el e destul de greu, are 60 kg, iar eu am 49 kg.Mai am şi copiii pe cap.Am vazut ca mulţi aţi zis la întrebarile anterioare sa angajez pe cineva sa aiba grija de el, dar nu pot pentru ca e soţul meu, sunt soţia lui, am acceste îndatoriri, eu sa am grija de el.Cum ma pot descurca mai bine sa am grija de el? Copii mereu ma întreaba ce a paţit tatal lor de 2 ani dar pana acum nu le-am putut spune, cum le pot spune?

În primul rând spune-le copiilor, că ei oricum observa că tatăl lor e invalid și îi doare asta, trebuie să știe și motivul, măcar băiatului spune-i că e suficient de mare să înțeleagă.
În al doilea rând, nu e nimic în neregulă să ceri ajutor dacă nu mai poți, nu neapărat să angajezi pe cineva dar mai poti chema din rude dacă aveți, să mai ajute care cum poate cu soțul tău, mai ales dacă are frați/surori, sau părinți. E de înțeles că ai mai multe pe cap acum și ești epuizată, să il abandonezi nu e soluția, dacă accepți puțin ajutor din partea cuiva, nu înseamnă că nu ești o soție bună.

Nu exista Nu pot, exista Nu vreau. Nu e indatorirea ta sa tragi ca un cal. Nu-ti ridica nimeni statuie, in timp ce tu iti nenorocesti spatele si posibil chiar si alte probleme, de la efort.
Adica tu le tii ascuns de 2 ani un simplu accident de motor? Nu te mira daca nu vor mai avea vreodata incredere in tine