Sunt băiat, e singurul loc unde sa ma pot descarcă, am nevoie de ajutor, nimeni nu ma mai înțelege in viața, nici părinți, nimeni! Simt ca si cand as fi singur in viața, de mult ori nu mai vreau sa ma mai trezesc, poate par nebun, dar pur si simplu m-am saturat, bunici nu mai am, ar fi ca si cand as fi singur pe lume, chiar dacă nu sunt, câteodată vreau sa scap si de părinții mei, nu știu ce sa fac, Plâng noaptea, ex: azi m-am simțit rău si părinții mei au urlat ca cică sa nu ma gândesc ca nu merg la școala, ok, dar in rest parca sunt mai mult de umplutura in casa (n-am frați sau surori), câteodată ma gândesc ca sunt o greșeală, care am fost facut din greșeală, acum scriu asta din baie, ma sufoc de la atâta plâns, pur si simplu vreau sa fac 18 ani (mai am 6 ani pana atunci) si sa plec din casa, simt ca nu mai pot, parca sunt un jeg in casa…mulțumesc celor ce ați citit pana la capăt…

Cind te gindesti ca esti o greseala, du-te din nou la baie, uita-te in oglinda, si spune-ti tare si apasat: "OK! Sunt o mare greseala! Dar orice mare greseala poate fi indreptata. Ia sa vedem ce e gresit, si ce putem indrepta!" Poate asa vei intelege ca nu e o greseala ca ai aparut, ci ca greseala e doar in mintea ta, ca vezi asta. Daca traiesti, ai o viata de trait, ai un scop pe care poti sa il cauti si sa il duci la indeplinire. Traieste-o, nu te plinge de ea. Chiar daca unii, chiar si tu, o considera o mare greseala. Cauta sa vezi ce poti face cu ea. Eu am o vorba: viata e un banchet, plin de bunataturi. Trebuie doar sa intinzi mina sa iei si sa te infrupti. Nu duce mina la ochi ca sa ii acoperi si astfel sa nu vezi frumusetile vietii ce te inconjoara. Deschide-i bine, cauta, si vei gasi poate acolo unde te astepti mai putin.

La varsta ta este normal sa teci peste asemenea momente de nedumerire.
Toti am avut asemenea perioade!
Eu, personal, am inceput sa citesc mult: carti pentru tineret, de indieni si cowboy, carti despre stiinta si tehnica etc. (adica aproape orice mi-a cazut in mana ). Am gasit si altii interesati de subiectele ce mi-au placut si mi-am facut prieteni cu care sa ma pot intelege, pe subiecte comune. Dupa ce mi-am terminat lectiile, timpul liber ne-am petrecut impreuna.
Iti recomand sa procedezi asemanator si vei avea amintiri frumoase despre aceasta perioada de adolescenta!

Salut Stefan,
Esti intr-o situatie delicata si trebuie sa descoperi ce te face sa te simti asa.
Conflictele parintlor, nefericirea lor si tu indirect o preiei asupra ta, lipsa prietenilor, stai mult in casa, nu ai activitati pe langa scoala.
Sa stii ca exista telefonul copilului si sigur la scoala ai psiholog. Ti-as recomanda sa incerci sa-i contactezi si sa vorbesti despre ce simti.
Incearca sa cauti sa faci sport de echipa si te ba ajuta sa socializezi.
Iubeste-te cum esti si vei transmite pozivitate.

Nu dispera!
Suna la Telefonul Copilului 116 111 ca-i Gratis si raspunde cineva, care va sta cu tine de vorba.

Ori instaleaza alicatia asta:
http://www.116111.ro/descarca-aplicatia

Nu te speria ca nu-i teapa si nici virusi, uite aici:
https://www.tpu.ro/......116111-ro/

"părinți mei au urlat ca cică sa nu ma gândesc ca nu merg la școala"

mai ai obiceiul ăsta - un chiul-două, ici și colo?

Azi m-am simțit rău.
Cum ai simțit răul?

Pai explica mai exact ce-ti fac parintii tai?

Toată lumea de pe planetă trece prin situația asta la un moment dat în viață, este foarte normal.

Ce sa iti zic, ai o perioada numita faza si cu timpul o sa treaca. Trebuie sa iti vezi de ale tale cat inca mai ai timp, viata o sa te oblige sa devii cu probleme si nici atunci nubeste bine sa ai o astfel de reactie.

Fii fericit ca esti sanatos si smile.

Numai pune la suflet absolut, posibil ei au antrenament in critici, stres, și cicaleală în viața de zi cu zi, lucru cam greu de suportat pentru tine. ascultă muzica, iesi afară cu prietenii, plimba-te. Incearcă să te ții de scoală, este foarte importanta scoala. Poate ai scaparile tale, dar incearcă să le reparii in sens pozitiv. Mergii la scoală, nu ghiuli, fă-ti temele mereu, invată cât poți, ține-te de școala, fii respectos, politicos. Lasa pânsul, și fii barbat. Viata merge inainte, intodeauna va merge inainte. Am înteles ca ai iphone, Pc și probabil nu prea duci lipsă, asta demonstrează ca ei țin la tine foarte mult. Alți nu au anumite posibilitați, etc. In rest Ține-te de școală!

si acum ce faci? esti bine? Nu esti o greseala si nici nebun nu esti esti absolut normal stefan problema este la ei findca nu stie sa fie parinti uni parinti sunt doar cu numele sunt mai ai putin rabda dupa muncesti frumos ai sa vezi si te muti singur ai sa vezi ca o sa reusesti si dupa nu o sa mai ai nimic nu mai pune orice la inima oricine orice ar spune de tine sa nu-ti pese vreodata mai ales si maI ales cand tu stI ca nu este adevarat ce spune altI de tine despre tine

Lasal in pace -_- mucoaso te bagi tu in seama ca musca in lapte toxic kid

Ai incercat sa vorbesti cu psihologul scolii despre problemele tale?

Vei supravietui
Intra aici daca simti nevoia sa vorbesti cu cineva care sa te asculte si sa-ti dea un sfat( in engleza doar )

The blah therapy
7 cups of tea

Incearca sa iti cauti un prieten de varsta ta. Coleg de clasa sau vecin de bloc.
Diacutati subiecte comune si faceti acctivitati impreuna.
Incepe sa citesti carti.
Nu sta pe FB si alte site-uri de socializare!
Cauta acctivitati reale in viata reala!
Nu e devreme sa te indragostesti! (iti va ocupa o parte din timp )

Ai 12 ani...ciudat sa fii trist la vârsta asta. Sunt momente mai dificile pentru unii mai sensibili. Dacă vrei să vorbim despre problema ta și crezi că te pot ajuta, cu anumite sfaturi, gândește-te cum ai putea comunica cu mine. Trimite nr.tau pe e-mail tulceadaniel@gmail.com și vorbim pe Whats up..Nu cred că e o soluție, cum zic unii să faci reclamație la Protecția Copilului. Trebuie văzut dacă într-adevăr este un abuz din partea părinților sau poate ești tu, mai sensibil. Dacă faci așa aiurea intri în conflict cu părinții tăi. Totuși ai 12 ani? ..ai scris destul de corect și coerent.

Buna.
Nu ai la scoala un profesor cu care port vorbi sau pshiologul scoli?
Stiu ca ii greu dar incearca sa te motivezi cu ceva si sa fie bine.
Acuma ii si varsta la care tot ce spun parintii ni se pare gresit. Seara scrie pe o foaie niste ganduri bune pentru urmatoarea zi. De exemplu :Maine am sa zambesc orice ar fi.
Maine am sa ma bucur de o plimbare in parc.
Maine am sa ma plimb cu bicicleta si am sa uit de gandurile rele.
citeste ceva ca sa iti ocupi mintea si sa nu mai fi cu gandul la cele neplacute.
Dar nu uita sa discuti cu cineva ca sa te ajute cu niste sfaturi

Ai Iphone12, computer i5-9400f, 8gb ram, 1650 gtx,
Ce isi mai doreste baietelul?

Nu esti nebun, sentimentele tale sunt adevarte si trebuie luate in serios. Cred ca cel mai bine este sa te duci la un psiholog care poate sa te ajute cu probleme pe care le ai si sa te descarci. Si eu am o problema asemanatoare dar pana nu am fost la psiholog si psihiatru nu am putut face nimic pentru a ma simti mai bine. Nici acum nu ma simt dar macar m-a ajutat sa ma descarc si cu timpul sper ca o sa trec si peste asta. Depresia este o boala a sufletului care cu greu este trata. Ai grija de tine si chiar daca viata acum nu mai are sens, incearca sa gasesti ajutor.

Nu cred ca cineva de pe TPU are putea sa te ajute. Incearca sa contactezi Protectia Copilului si sa le spui ce se intampla cu viata ta...