Probabil esti asa pentru ca mamei tale i-a fost greu sa te creasca singura deci i-a fost greu sa iti impuna respect pentru ea.Ar trebui sa inveti sa o apreciezi mai mult pentru ca putine mame sunt atat de puternice incat sa creasca copii singure.La randul tau vei fii mama si iti vei da seama ca gresesti. O solutie ar fi sa te pui mai mult in locul ei.toate cele bune!
Iti descarci nervii si nemultumirile pe mama ta deoarece ea este mai aproape si stii ca nu e nici un pericol sa riposteze! Este cea mai mare greseala pe care o poti face! Candva o sa regreti, dar, din pacate, durerea din sufletul ei n-o vei putea sterge nici compensa cu nimic!
Foarte urat din partea ta, mama te-a crescut si ingrijit singura, a stat la capataiul tau cat ai fost bolnava, atatea nopti nedormite pentru a te proteja pe tine, a renuntat la multe si acum in loc sa aiba un sprijin drept multumire te comporti ca ultimul om. Crezi ca asta e comportare de fiica? Imi pare rau draga mea dar mama ta a irosit atatia ani in zadar cu tine, o sa iti dai seama de asta doar atunci cand vei fi mama si un copil de al tau se v-a comporta cu tine asa cum te comporti tu cu ea. Am 57 de ani, 5 copii si sunt mandra de ei, nu au ridicat niciodata tonul la mine, au fost si sunt prietenii mei.Am doua fete casatorite si un baiat. Fetele au 35 si 30 de ani iar baiatul mai mare 29 ani.Toti 3 au terminato facultate.Nora mea e o fata super chiar daca a fost crescuta doar de mama, e o gospodina desavarsita.Baietii mai mici (20 si 22 de ani) sunt studenti amandoi.Sunt mandra de familia mea, stau la casa si ne intalnim mereu cu totii.De cate ori unul din ei are o problema ceilalti ii dam sfaturi si daca e nevoie il ajutam.Asta inseamna o familie adevarata unita la bine si la greu.Incearca sa te apropii de mama ta pana nu e prea tarziu.Lasa nervii si tipetele care nu o fac decat sa se departeze de tine. E mama ta si merita tot respectul si sprijinul tau. Cand nu va mai fi o sa regreti comportarea ta dar totul va fi in zadar, nimic nu o va aduce inapoi.
Buna ziua, probabil si faptul ca tatal tau nu a fost alaturi de voi este frustrant pentru tine. Dar ce vina are mama ta? Gandeste-te la efortul pe care ea l-a facut pentru a te creste. A trebuit sa fie mama ta si in acelesi timp si tatal tau. A muncit pentru doi ca tie sa nu-ti lipseasca nimic si in acelasi timp sa nu simti lipsa spirituala a tatalui tau. Si chiar daca uneori se intampla sa tipi la ea, arata-i ca regreti. Spune-i ca regreti si si tu te vei simti mai bine. Ai grija de mama ta acum cat mai poti ca pe urme degeaba vei regreta. Poate va fi prea tarziu. Pa
Tu ar trebui sa stii de ce esti asa! Ce te enerveaza, ce te streseaza? Ar trebui sa incerci sa te cunosti mai bine, de ce nu mergi la un psiholog? Poate te va ajuta! Nu te mai comporta asa cu mama ta, pune-te si tu in locul ei!
Poate fi si asta o cauza ca esti mai irascibila dar nu da vina pe asta:revino-ti!
Daniela, probabil ca, esti asa din fire, no offense, sau poate nu stiu.esti nervoasa de ceva din trecut.
Esti nervoasa fara motiv la varsta de 24 de ani nu ai cum sa fi afectata asa de mult de lipsa tatalui ia vezi cauta prin agenda ce te deranjeaza : esti la facultate? daca da poate veni de aici o parte din nervi... daca nu ai un loc de munca stresand esti obosita lipsa unui iubit daca nu ai ...deci ori ce mai putin ceea ce crezi tu
Mergi la doctor in primul rand...
si in al 2`lea rand incearca sa te pui in locul mamei tale te-a crescut singura si presupun ca bine, nu trebuie acuzata de nimic incearca si tu sa te calmezi fa`ti ceai de musetel
pe bune acum incearca sa-ti controlezi impulsurile agresive si totul va fi ok, daca nu reusesti mergi la doctor fara rusine, pentru ca sunt multi specialisti in domeniu
Nu e doar din cauza asta Daniela.si asta influenteaza starea ta. dar problema ta este alta. Gandeste-te ca mama ta te-a crescut singura si s-a chinuit cu tine atatia ani. E foarte important ca iti dai seama cand gresesti. si e bine ca atunci cand o faci sa mergi la ea sa iti ceri iertare. crede-ma ca se va simti foarte bine. spune-i ca nu vrei s-o faci sa sufere, dar aai nevoie de ajutorul ei sa nu mai fii asa. ea te va intelege si incetul cu incetul veti fii prietene! Bafta multa!:*