Incearca sa fii mai putin rebela, poate de asta n-au incredere in tine, fiindca nu esti suficient de responsabila pentru varsta ta. Nu e suficient sa ai 17 ani, daca te comporti ca la 12, vei fi tratata ca un copil de 12.
Ia note foarte bune la scoala, du-te la concursuri scolare sau la olimpiada la materia ta preferata, fa mai multa treaba in casa, asuma-ti responsabilitatile normale la varsta ta si atunci parintii isi vor schimba si ei, incet-incet, comportamentul in ceea ce te priveste.
Poate din acest motiv sunt mai exigenti! Nu trebuie sa te compari cu altele sau sa compari parintii cu altii. Ei stiu ce vor, te cunosc cel mai bine si in nici un caz nu-ti vor raul. Poti face si tu ceva in favoarea ta-ofera-le toata increderea, respecta-le cuvantul si demonsreaza-le ca esti matura si descurcareata! In timp vei obtine mai mult timp liber!
Probabil sunt prea ancorati in realitate, si percep adevaratele pericole care te pot astepta.
Nu zic ca procedeaza bine, dar trebuie lucrat la partea unde : ei, trebuie sa aiba incredere in tine.
Este imposibil sa fie amandoi la fel, unul este intotdeauna mai intelegator, mai bun.
Dá-te bine pe langa el, si formati o echipá de convingere a ¨adversarului¨
Numai bine.
Comunica cu ei incearca sa le capeti increderea in tine. nu le da motive sa fie suspiciosi pentru felul tau de a fi spune le cum sunt ceilalti de virsta ta. Asculta i ce ti sp respecta le dorintele si roaqga i sa ti dea putina libertate nu te abate de la promisiunile pe care le faci si usor vei reusi bafta
E normal ca un parinte sa isi faca griji pentru copilul lui! Mai ales daca e fata, parintii sunt mai ingrijorati...vezi cata nebunie e in Romania...
In primul rand trebuie sa le castigi increderea, fii responsabila...arata ca te-ai mai maturizat si ca intr-adevar ai 17 ani...banuiesc ca faci scandal atunci cand iti spun sa fii acasa la 8 ca stiu ca nu iti convine, nici mie nu mi-ar conveni... dar in loc sa te agiti mai bine ai zice'da mama, la 8 sunt acasa' chiar daca iti vine sa te urci pe pereti...incearca sa vorbesti calm cu ei, cu seriozitate...sa le explici ce vrei... un parinte vrea ca al lui copil sa fie fericit... explica-le cum e si cu ceilalti de varsta ta...si nu mai fi asa rebela cand e vorba de ei... e o caracteristica a copilariei...adolescentei...vrei sa fii independent dar totusi nu esti...inca nu ai 18 ani si nu poti lua decizii de capul tau chiar daca tu crezi ca esti destul de matura...
Exygenta paryntylor este normala...
de ce?
sunt atatea cazury neplacute an ultyma peryoade care sunt inplikate fete de varsta ta, si nu ancearca decat sa nu ty se antample si tye ceva
asa ca chyar te rog sa ay asculty pe ey...
sa-ty spun syncer si eu sunt tata de fata si la fel am si eu astfel de "apukatury "dar sunt cat de cat may angaduytor cacy stau antr-o zona sa spun rezydentyala si nu yntra nymeny strayn.
dar anafara cartyerului ...devyn un pic paranoik
ce sa-y facem nu va vrem decat bynele...
asa ca te rog sa alegy o kale de mijlok, ancearca sa vb cu unul dyn parynti"mama"cacy cu ia poti vb may multe, si apoi cu tata
antradevar la varsta voastra toti sunteti rebely, may mult sau may putyndar cred ca ar trebui sa va gandyty de 2 ory anaynte de a face ceva.
an ce pryveste programul antradevar este un pic cam devreme
sper sa gasesty antelegere ...si sa antelegy si tu
multa bafta si ay gryja de tine "pustoaik"
Parintii sunt prietenii tai adevarati! Ei iti vor doar binele si este normal sa fie atat de grijulii deoarece cunosc riscurile!
Poate ei nu te cred indeajuns de matura sau mai precis, responsabila. Demonstreaza-le astea! Invata mai mult, ia note bune la scoala! De altfel, e spre binele tau, asta in caz ca vrei sa intri la facultatea dorita. Nu ai decat de castigat!
Parintii sigur sunt prietenii tai! De aici trebuie sa incepi:considera-i prieteni ca sa te considere si ei egala lor.Incearca sa COMUNICI, sa discuti ca intre prieteni si ai sa vezi ca si atitudinea lor se va schimba! Trebuie sa-i faci sa inteleaga ca pot avea incredere in tine! Comunicarea este baza in viata de familie! Incearca sa te faci inteleasa si ai sa vezi ca totul va fi bine!
Incearca sa-i convingi prin comportamentul tau (rational si matur, desigur) si prin discutii sincere, cu cartile pe fata, ca pot avea incredere in tine (sper ca si meriti asta). Ai putea sa aduci ca argumente faptul ca ai totusi o varsta si iti trebuie o oarecare libertate si totodata exemple de tineri care au fost "tinuti din scurt" iar odata eliberati, au cam luat-o razna. Probabil cunosti asemenea cazuri, sunt destul de frecvente in ziua de azi. Iar daca nu cunosti, te poti servi de exemplul lui bent0108 de pe TPU, care cand a scapat din lesa, a dat cu capul de aproape toate zidurile posibile. Multa bafta in incercarea ta de a-i convinge ca viata n-are rost daca nu-i traita (cu moderatie totusi). A, si adu-le aminte ca au avut candva 17 ani...
Ce fac ei e pentru ca te iubesc si vor sa-ti fie bine, Eu am avut la fel si a fost bine, desi mi-am \dat seama mai tarziu de asta.Vei avea timp de distractii cand vei fi la casa ta si vei aprecia educatia data de parinti...Recunosc ca sunt unii si mai exagerati, dar tot din grija pentru copii.