Va salut cu respect! Nu o sa ma lungesc, treaba e în felul următor
M am despărțit de iubita mea, ulterior trebuind sa devina soție, după o relație de 3 ani, în care fata asta m-a schimbat radical, de tipul de strada,, bad boy" cu bătăi și scandaluri am devenit băiatul de casa cuminte, a fost prima mea relație, am 20 de ani, pana sa o cunosc nu eram tipul cu relații nu vedeam ceva benefic în ele. Dar fata asta a reușit imposibilul. Provin dintr-o familie în care eram bătut, batjocorit și mereu comparat cu ceilalți,, tu nu ești ca X" datorita acestei fete am aflat ce inseamna sa fii iubit și sa iubești cu adevărat, nu avusesem parte de cadouri de crăciun, la mine nu existau sărbători sau zile de naștere, nu știam ce înseamnă să ți serbezi ziua de naștere. 2 ani am stat împreună în aceeași casa zilnic și eram mirat de modul în care se comporta cu mine, mici surprize și joculețe dimineața înainte sa încep serviciul, și mereu îmi pregătea micul dejun, cina etc. În ultimul an m-am certat tot mai rău cu ai mei, ei niciodată nu au dorit o pe ea, eu m-am distanțat fata de ea dar iubind o în continuare, doar ca nu mai arătam, gândeam prea mult și părinții ei ma considerau fiul lor și încă o fac chiar dacă ne-am despărțit. Mi au arătat ce înseamnă afecțiunea copil-parinte și ma întrebam mereu ai mei de ce nu sunt asa. Iubita mea a ajuns la concluzia ca mai bine punem stop pentru ca s-au adunat prea multe, o înțeleg perfect însă totul s-a întâmplat fix începusem sa-mi fac planuri de viitor cu ea, voiam sa ne cumpărăm o casa și sa ne cumpărăm mașina visurilor, am aflat ca vorbește cu altcineva, suntem despărțiți de 2 luni, mi-a zis ca nu mai vrea sa audă de mine și doare al naibii de tare, nu mi vad rostul fără, este primul și ultimul meu gând când ma trezesc sau când ma culc, am început sa redevin vechiul eu și sa ma rănesc singur, în astea 2 luni am plâns cât pentru toată viata cred, devine tot mai greu și nu știu cât o sa mai rezist, vreau doar sa îmbrățișez un copac la 150km/h și sa scap de tot, nu mi vad viata fără ea, a lăsat o amprenta în sufletul meu, nici nu am șters pozele cu noi și nici conversațiile, în camera încă țin tablourile cu ea. Îmi doresc sa plec de tot însă sunt indecis, încerc sa o uit, dar o și aștept în același timp, e greu. Merg la psihiatri psihologi iau tratament dar degeaba. Se mai merita sa trăiesc, puneți-vă în locul meu va rog, sa fii singur de mic și neiubit de nimeni iar apoi o fata sa devina totul pentru tine .....se mai merita sa trăiesc? Deja mi am și propus o data în care sa plec de tot și da o fac astfel încât sa apar pe toate canalele de televiziune))

Nu vreau sau par pesimist dar nu cred ca voi mai avea nevoie de altcineva, nimic nu ma mai face fericit

Răspunde

Raportează

Evaluează

O sa vina si momentul ala cand iti vei da seama ca nimeni nu e de neinlocuit, chiar daca sintem toti unici in felul nostru.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Ești încă prea tânăr ca să le știi chiar pe toate.
Viața e plină de surprize!

Răspunde

Raportează

Evaluează

Te salut, da asa este, cand zic ca m-am distanțat fata de ea era la modul ca nu I mai spuneam toate problemele care în principiu erau părinții mei, ma gândeam excesiv la viitorul nostru, eram distras mereu, dar nu o neglijam niciodată doar ca prin faptul ca nu I mai spuneam problemele ea a tras concluzia ca nu o mai iubesc, lucru care nu e asa

Răspunde

Raportează

Evaluează

Lasa, n-o mai intoarce din condei.
Nu-i arata-i ca o iubesti. Nici nu era nevoie sa spui in cuvinte.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Noi stăteam în chirie însă ii vizitam des pe ai mei pe motivul ca poate o fi bine cândva, mereu lăsam de la mine, și ea era cea care venea cu ideea sa mergem la ai mei sa ii vizitam sa mai aplanam problemele, ii dau dreptate adică sa fii respins continuu de părinții persoanei pe care o iubești e greu, chiar dacă eu ii explicam sa nu ia în seama tot ce zice maica-mea sau taică-meu pentru ca eu asa am crescut cu ei și cu timpul am început sa nu mi mai pese ce cred ei atat despre mine cat și despre ea, gandeste te ca după ei ar fi fost perfect sa stau mereu acasă și sa le fac treburile sa ma angajez pe un salariu de mic și sa le fiu și uber, bineînțeles ca am vrut ceva de la viata și nu am făcut cum vor ei, ii respect ca s părinții mei și ca mi au dat viata însă eu singurul in masura care decide sa și facă un viitor sau nu ...mai ales fiind de la sat nu s ar fi ales nimic de mine, au alta gândire...

Răspunde

Raportează

Evaluează

Asta e singurul motiv care ma face sa merg în continuare sa lupt, faptul va poate cândva vom fi din nou împreună și sa continuam ce am început, sunt cam sceptic pentru ca ea acum chiar nu vrea sa ma vadă, am ieșit o data la cafea sa mai vorbim acum o luna cred, însă ea chiar pare ca nu ma mai vrea. Nu am de ce sa mint sunt cu moralul nu la pământ, ci sub pământ, și e din ce în ce mai greu, dar ma mint și trăiesc cu speranța că poate ne vom regăsi, am doar 20 ani însă am fost foarte disciplinat când a fost vorba de teluri atinse sau unele obiective care păreau imposibile chiar și când îmi pierdeam motivația continuam zicându-mi ca va fi bine cândva, nu sunt in măsură să judec pe nimeni dar m-a lăsat pentru cineva care nu știe ce vrea de la viata nu am nimic cu el însă la statutul financiar la fel, e sub mine, știu ca nu se rezuma totul la bani dar.eu mereu am avut și automat când mi am propus anumite scopuri legat de mașina și casa mi am schimbat chiar și jobul.îmi dau termen 2 ani sa realizez aceste 2,, vise" casa si mașina, o sa am de munca dar nu e imposibil, vorbind cu cei din România am fost luat în ras pentru ca visez la o mașina de 80.000 euro si o casa pana în 100.000 euro, am un venit mai mult decât stabil adică undeva la 8-10.000 euro pe luna și totul legal nu s traficant sau ceva. am avut propria firma de articole din fier forjat de la 18 ani doar sa le arat tuturor ca dacă îți dorești ceva cu adevărat poți, nu-mi place sa ma laud însă chiar ma cunoștea aproape tot orașul de unde eram pentru ca luam proiecte în toată Europa, m-a ajutat liceul pentru ca am făcut economie și după ce le am arătat tuturor ca se pot face bani și n tara am început sa fiu criticat și bineînțeles invidiat, sunt tipul care și propune ceva obține, poate am deviat de la subiect insa nu ma steptam ca o sa ajung asa din cauza unei femei, chiar dacă nu I arătăm mereu afecțiune nu era seara în care sa nu vin de firma cu un buchet de flori sau cu bilete la cinema pentru ca am mers pe principiul,, suntem tineri hai sa ne trăim viata " am încercat sa fiu mereu perfect și faptul ca am crescut în anumite condiții m.a motivat si mai tare, eram vorbit și invidiat chiar și de părinții mei ..chiar asa ajunsesem ..chiar nu știu ce sa fac.pentru ca stau și ma gândesc dacă nu o sa pot trece peste indiferent dacă ma vad la casa mea și cu mașina aia de zeci de mii, chiar incer sa trec peste dar mi e greu, ma aștept doar la momentul în care o sa ii vad pe ei doi împreună de mana sau punând un story pentru ca nu știu cum as reacționa. știu ies împreună și ma doare rău, mi se pune un nod în gat și mi vine sa pic din picioare când îmi spun apropiații ca I au văzut împreună, nu vreau sa știu ce o fi în clipa în care i as vedea fata în fata, gândesc excesiv și chiar dacă am fost crescut pe strada m-am auteducat la modul de sunt cel mai calm chiar și în caz de conflicte, cu tot ce am zis mai sus n as recurge la violenta asupra acelui băiat, pentru ca plecând de acasă m-am și apucat de un sport de contact și știu ce as putea face și as regreta și doi la mana nu mi sta în caracter și as fi văzut prost după..am încercat sa fiu băiatu de fapt bărbatul perfect mereu, m-am maturizat de mic și învățam singur din greșelile mele.dar acum asa de puternic cum as fi.psihic sunt Jos, doare mai rău decât o rana fizica, pentru ca în momentul în care noi ne puneam la somn eu configuram schiță casei după bunul ei plac și așteptam momentul în care am fi fost la casa noastră, acum abia dacă dorm nopțile, de mâncat când îmi amintesc și ma iau gândurile indiferent cât de multe ocupații as avea. iubesc și bărbații cu adevărat credeți ma pe cuvânt...

Răspunde

Raportează

Evaluează

Referitor la partea financiara, ai multe optiuni sa realizezi asta.

De ce ai fi cu moralul jos? banii cumpara orice si ea probabil ca l-a ales pe acel baiat pentru ca e normal, nu ca tu nu ai fi, insa esti prea mandru si ma gandesc ca traind amandoi in aceeasi casa s-a cam saturat cu toata vorbaria, pana la urma nu cred ca ai nevoie de sfaturi.

Răspunde

Raportează

Evaluează

De as putea cumpăra și fericire ..nu am încercat încă sa caut în alta parte și nici nu vreau. oarecum ma bucur ca o știu fericita. chiar dacă sper la sezonul 2 al povesti noastre. însă nu știu dacă merita sa mai aștept sau nu

Răspunde

Raportează

Evaluează