Sincer, si eu am crezut ca odata ce voi implini 18 ani voi putea fi ceva mai "libera", dar adevarul e ca lucrurile nu s-au schimbat prea tare. Bine, ai mei nu sunt chiar atat de stricti, niciodata nu au fost, dar m-as fi asteptat la altceva. Adica pana la urma ar trebui sa existe anumite diferente, nu? Teoretic, la 18 ani incepi sa devii independent. Si totusi, parintii te trateaza in continuare ca pe un copil, ceea ce e aiurea. Ar trebui sa iti ofere mai multa libertate, sa iti dea ocazia de a face tu ceva cu propriile forte, pentru ca nu poti ajunge nicaieri deocamdata daca acolo undeva exista niste limite.
Exact la fel este si in cazul meu, nu au fost foarte stricti, dar totusi ma asteptam la altceva dupa implinirea varstei de 18 ani.
Cand n-as mai rezista, eu in locul tau as fugi. Apoi intorcandu-te acasa sa vezi ce liber o sa te lase.
Nu conteaza cati ani ai, atata timp cat stai in casa lor si traiesti pe banii lor, trebuie sa te supui regulilor lor. Daca nu iti convin, te muti si gata (daca poti).
Pai boss, muta-te singur, plateste-ti singur totul si nu mai ai probleme cu parintii. dar acum repede cat inca le stii pe toate.
Urasc genul astia de parinti non open minded. Ei gandesc putin? Daca te tin toata ziua in casa e foarte rau. Cunosc persoane de nota 10 care erau tot asa ca tine, parintii practic o tineau in lesa si cand i-au dat drumul putin s-a aruncat pe drumuri gresite pentru ca daca ii dadeau libertate vedea si ea cum e viata, stiau unde sa se duca si unde nu! Oricat ai spune ca tu nu, nu ai nevoie de baieti, nu iti place sa stai cu persoane de anturaj prost asa o sa se intample. Toate din cauza parintilor. Eu daca eram in situatia ta nu suportam. Imi traiam viata cu prieteni, ieseam peste tot...
Sunt speriati ca puiul lor paraseste cuibul. E greu pentru ei. Si au si ei adevarul lor, se pot intampla multe dupa 12 noaptea, chiar si unui baiat. In strainatate, la fel, printre straini nu-i ca acasa. Dar cu locuitul singur, tot in oras, ai putea sa mai insisti. Parintii sunt greu de convins. Incearca pana reusesti. Daca reusesti sa te muti singur, o sa-ti fie mult mai usor sa pleci in afara la lucru. Si daca ajuns in afara, sa-i ajuti si pe ei, mai ales daca sunt singuri (nu mai ai frati/surori).
Mult succes!
Daca citesti printre randuri iti dai seama ca ce vor de fapt parintii tai e sa te protejeze.Sa te stie bine langa ei, la cate accidente si nenorociri se intampla in ziua de astazi, ei pur si simplu nu vor sa accepte ca ai crescut si ca trebuie sa iti incepi o viata a ta.Incearca sa ai o discutie cu ei, explica-le ca ai crescut si ca odata si odata trebuie sa iti faci si tu un viitor, o familie, nu poti sta toata ziua cu tigara in mana si la calculator.Mai tarziu ce vei face? Nu vor sa te vada si pe tine realizat si pe cont propiu? Arata-le ca esti descurcaret si ca pot avea incredere in tine comunicarea este cheia. Sunt sigura ca vor intelege la un moment dat pentru ca fiecare parinte oricat de greu le-ar fi sa treaca peste aceasta emotie sunt constienti ca nu isi poate tine sub "aripile" lor ocrotitoare toata viata copilul.Nu mai ai 5 ani Te poti descurca si singur. Spune-le asta si exprima-ti si dorinta ta in legatura cu asta.
App, ca sa raspund si la restul intrebarii, eu la varsta aceea am fost incurajata si sustinuta de catre parinti, sa imi fac un viitor al meu si le multumesc pentru ca m-au crescut si au incredere in mine.Acum depinde de fiecare parinte in parte, de gandirea fiecaruia, cata incredere are in proriul copil, cat de mult vrea sa il protejeze sau cat de emotovi si posesivi sunt. Dar cum ti-am mai spus cu siguranta o sa ai parte de propiile alegeri