Voi ce părere aveți despre faptul că dacă în familie ai avut parte de un mediu toxic, unde și persoanele au fost și sunt la fel de toxice, sunt șanse ca tu la maturitate să devii și tu toxic? Dacă este adevărată afirmația, cum se poate îndrepta situația ca tu la rândul tău să nu mai fii toxic? Dar să poți ajunge să empatizezi din nou cu oamenii pe care i-ai dezamăgit și s-au distanțat de tine? Cum poți repara relația cu acei oameni?
Am nevoie de sfaturile voastre și să simt ca măcar aici să reușesc să-mi împărtășesc emoțiile...Deocamdată, altă posibilitate nu am. Mulțumesc!
Ordonare:
După relevanţă
Nu neaparat ca ajungi toxic, insa poti avea mentalitate toxica, de la traume.
Terapia este cel mai bun lucru
Răspunde
Uite că eu am trăit într-un mediu toxic şi nu am ajuns la fel când am ajuns la maturitate ci chiar invers mă comport, singura chestie la mine este când ceva ce mi se pare că se promovează ceva toxic îmi dau cu părerea. Da, poți să empatizezi cu oamenii, de ce nu? Le spui că ți-ai dat seama că ai greşit şi dacă vor din nou să păstreze legătura cu tine, totul este bine, dacă nu vor, te retragi şi îți vezi de treaba ta.
Da...
Mereu am fost personajul negativ în povestea fiecărui om. Mi-am bătut gura degeaba să tot explic și să le arăt că îmi pare rău, când am greșit și eu. Tot odată, mi se pare că și dreptul de a mai empatiza cu oamenii, mi s-a luat.
Răspunde Cum am spus, nu toată lumea are obligația să vorbească cu tine, dacă nu simte nevoia să o facă, mai bine te retragi şi îi lași în pace
Știu, mulțumesc pentru răspunsuri!
Dar cum pot scăpa de dependența cognitivă sau să mă detașez de oamenii cărora am avut o foarte mare încredere, dacă tot e așa cum spui tu?
Asta doar de tine depinde, fiecare faptă a noastră aduce şi consecințe.
Îmi este greu să cred...
Câteodată chiar nu depinde nimic de mine. Eu am pus suflet pentru multă lume, chiar și pentru dușmanii mei și voiam să mă împac mereu cu ele. Deci te rog, nu încerca să mă judeci, când nu știi toată povestea mea...
Eu nu pot să mă detașez, atâta tot, chiar și când știu că sufletul meu mi-a fost aruncat la gunoi de mulți.
Cel mai probabil da, vom ajunge si noi "toxici" de cele mai multe ori pentru ca, imbatranind vei cunoaste asa numitele "masti umane" si ca lumea noastra nu este deloc buna cu "experiente" benefice si realizari istorice.
Poti indrepta acea toxicitate prin a trece cu vederea (a ierta si sa nu lasi sa te afecteze) majoritatea problemelor ce vor aparea, insa nu o vom face pentru ca, uneori e mai bine sa fii vazut rau decat naiv (prostut) si iti va face uneori placere de a fi toxic.
Personal, nu consider a fi toxic ceva rau, de exemplu, esti intr-o relatie si te comporti "sec si neinteresat", cealalta persoana observa asta si iti va cere explicatii, unde va veni raspunsul tau toxic, "fa ce vrei, poti pleca", ce e gresit in asta? O relatie nu te obliga sa fii dragastos si sa te dedici "cauzei", suntem liberi sa facem ce vrem. Aa, acum ca incalca moralitatea si ca ai spus acel text unei fete / baiat cum ca, i-ai schimbat viata si l-ai facut mai bun nu te face un om mai bun, de asta consider ca majoritatea dintre oameni apeleaza la citate sau fraze cu filozofie, pentru ca au inteles ca au creeat lucruri din naivitate si e tarziu pentru o remediere.
(in exemplul cu relatia, baiatul avea 2 optiuni, sa rezolve cererea fetei din a nu mai fi neinteresat sau sa spuna acel raspuns si da, este un exemplu vag, putea sa se comporte asa pentru ca ea il inselase sau din obisnuinta, de aici vine si raspunsul meu )
Avem prea putin timp pentru a raspunde la toate intrebarile.
Da, păi tocmai...
Dacă am greșit în fața unor persoane, am greșit pentru că mă tratau cu indiferență și se tot distanțau de mine și mă respingeau pur și simplu, fără să mă anunțe că vor spațiu sau ceva, decât dacă le ceream eu explicații. Am încercat să tot explic și le-am spus tuturor celor ce au avut o astfel de atitudine că eu am nevoie de afecțiune și să vorbesc mereu cu cineva...Și din moment ce știu că am o persoană în preajma mea, ca și exemplu, căreia i-am dezvăluit toată identitatea și casa mea, secretele mele, automat mă aștept că eu să fiu băgată în seamă non-stop și să mi se ofere atenție. Tot am încercat sa explic situația, nici părinții mei nu m-a înțeles niciodată și nu mi-au oferit dragostea și afecțiunea de care eu aveam nevoie...Nu sunt nici eu o ușă de biserică, dar totuși am ceva așteptări de la persoanele ce le spun totul despre mine și care mă fac să mă obișnuiesc cu ele. Mereu cand încerc să explic oamenilor chestiile astea și mamei mele, nu vor sa ma înțeleagă, ci doar mă jignesc și mă amenință, eu nu am voie sa spun nimic ce simt.
Și plus de asta, nici acasă nu am avut niciodată o situație bună...Nici dragoste, nici înțelegere, nici o familie unită, nimic. Îmi este foarte greu să mă detașez de cineva sau ceva.
Daca ai peste 20 de ani, eu unul te-as certa doar pentru un lucru, faptul ca inca ai speranta ca exista undeva oameni si te inseli, vei face o calatorie ca in Hobbitul, unde ii vei pierde pe toti cei dragi doar pentru un "inel". Oricum, lasand filosofia, sunt sigur ca ai stat in preajma cuiva apropiat fara sa ii spui despre tine si este mereu acolo asteptand toata atentia si compasiunea ta pentru el sau ea, iar aici ma refer la animalutul tau de companie.
Am mers si eu pe podul asta cu increderea in persoanele apropiate si am ajuns sa inteleg citatele lui dostoieski si nu am gasit o rezolvare, nu stiu cum ai putea sa faci celelalte persoane sa fie pe aceeasi unda cu tine fara sa te tradeze candva cu acele informatii si nu stiu daca chestia asta e de la indoctrinare sau au trecut si ei prin asa ceva unde au ales sa continue ce au patit.
Nu spun asta, poate daca ne prefacem ca lasam in spate trecutul, sa nu ne mai privim la trecut si sa evoluam intr-o noua cochilie, nu o sa fie mai bine, dar alt drum nu mai exista.
Noi oamenii suntem ca maimutele, ne luam dupa cei din jur, iar in mare parte a timpului luam comportamentul celor din familie, dar nu este o regula. Fiindca tu trebuie sa analizezi comportamentul celor din jur si sa iei doar ce e bun. Ai dezamagit persoanele din jurul tau? Ce si de ce ai facut sa ii dezamgesti? Hai sa o luam logic o persoana care te iubeste, de exemplu mami tau, sunt sigura ca macar o data ai dezamagit-o, dar ea nu a plecat. De ce? Fiindca tine la tine. Deci o persoana care pleaca din cauza unei greseli nu a tinut destul de mult la tine. Viata e grea, dar merita traita. P.S. putina toxicitate nu e rea in viata, asa ti la distanta hienele?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
