Voi cum va exprimati iubirea fata de persoanele care v-au ajutat si va sunt dragi?

Eu o sa impartasesc cu voi un desert, reteta proprie: biscuiti prajiti
-iei tigaia, pui putin ulei, presari zahar, astepti 2min;
-pui unt, astepti sa te topeasca;
-pui biscuitii, torni f putin lapte pe biscuiti, astepti 2 min;
-cand se rumenesc ii intorci, pui putin unt si ciocolata pe ei, astepti sa se topeasca.
Gata Pofta buna

Recomand consumul responsabil.

Le scriu poeme sau poeme de dragoste (in cazul iubitei)

Meh... prefer bombele, salamul de biscuiți, doboșul sau brăduții. Neapărat cu muuuuuuuuultă esență de rom

Le scriu poeme de dragoste. (hmm se pare ca am destul de multe in comun cu hyperion)

in ultima perioada nu prea am fost stabila emotional asa ca am scris:

Nu-mi risipi iubite sperantele, te rog.
Acuma când credeam că ai să fii al meu
Şi nu-mi lasă durerea ca plată, ca zalog.
Căci sufletul meu trist va suspina mereu.
Nu-mprăştia în aer ceea ce noi am strâns,
Nu-mi omorî iubirea ce încă ți-o mai port,
lubindu-te atâta în timpul ce s-a scurs,
Durerea despărţirii n-as putea s-o suport.
Tu ştii că pentru tine, as renunta la toate
Şi viata pentru tine oricând mi-aş dărui, Păstrează-a mea iubire şi dincolo de moarte, Voi fi ingerul tău ce te va călăuzi.
E cruntă despărțirea şi lasă gust amar,
Oricât aş încerca nu voi putea nicicând,
S-aştept să te întorci, pierd timpul în zadar,
Viaţa ta e in cer, a mea e pe pământ.
Ma aflu in impas şi nu ştiu ce să fac
Să merg pe acest drum, o fi cel ce-mi doresc,
Câte nedumeriri şi intrebări în mine zac,
Să merg oare-nainte, ori poate să m-oprese?
In voia sorții mele iată am să mă las,
De al speranţei fir incerc să mă agăţ,
Azi am găsit curajul să trec de-acest impas,
De am ales greşit o lectie-am să invat
Pornesc pe acest drum increzătoare-n mine,
Te rog ca să mă ierți, poate aşa-i menirea,
Ai locul tău în suflet, dar nu mai vreau suspine,
Azi liberă mă lasă, am întâlnit iubirea!



Ce mult mă doare aşteptarea,
Din lacrime imi curge cer, Cum pot să îmi gasesc cărarea,
Când sentimente-n mine pier?
Căci aşteptarea asta cruntă,
Tu mi-o frămânți ca pe un lut,
De dorul tău orice secundă,
Mă chinuiește tot mai mult.
Sunt ca un înger fără de aripi
Ce vrea-n imensitate iar să zboare,
Licoare-i aşteptarea, sirop sărat de lacrimi
Şi drog cu gust de moarte în sufletu-mi ce doare.
Mi-e inima cenuşă, pârjol de foc in dor,
Simt cum sufletul îşi pierde uşor rădăcina,
De-atâta aşteptare mi-e gândul amar ca cerul gol, Pe care soarele şi-a îngropat lumina.
Ce greu este tributul plătit cu așteptări,
Oare iubirea asta atât este de scumpă?,
Credeam că e un vis... Răscruce de cărări, Pe care-un suflet pur spre fericire umblă.

Da era grupul magic pentru care iti dadeai si viata, dupa am avansat spre grupul lui lilith intunecata unde faceam taguri noaptea, cred ca m ai au si acum tabloul cu mine pe un perete si dupa m-am detasat de amandoua grupuri

Saru' mana stimabila doamna. E o reteta extraordinara!