Puteti va rog sa imi spuneti filme de drama, dragoste? Dar in afara de the notebook... cele mai multe si mai frumoase filme primesc funda. Multumesc

Now Is Good (2013),Never Let Me Go (2010),Sweet November (2001),Remember Sunday (2013),The Last Song (2010),The Vow (2012),Safe Haven (2013),Endless Love (2014)

Drama:
*Dead Man Walking
Susan Sarandon o interpreteaza pe sora Helen Prejean, o calugarita care se ocupa de educaţia copiilor într-un cartier sărac de negri. Matthew Poncelet (Sean Penn) este un detinut foarte periculos care urmeaza sa fie executat pentru ca a violat si a ucis un cuplu de adolescenţi. Sora Helen accepta sa fie mentorul sau spiritual pentru ultimele sale zile in speranta ca-i va izbavi sufletul. Este pentru prima dată când face acest lucru, iar misiunea ei este foarte dificilă, mai ales că este condamnată de părinţii adolescenţilor ucişi. La inceput Matthew nu vrea să-şi asume responsabilitatea pentru ingrozitoarea sa fapta, aruncând toată vina asupra complicelui cu care era în acea noapte. Încercând să-şi obţină anularea execuţiei pe ultima sută de metri, Poncelet arată prin discursurile sale că este de fapt un rasist. Calugarita însă nu va renunta la lupta cu demonii condamnatului incercand sa-l determine sa-si marturiseasca pacatele.
Stradaniile disperate ale surorii vor avea in cele din urma o finalitate si insensibilul ucigas isi va descoperi in ultimele clipe ale vietii sentimente de care nimeni nu-l credea capabil.Sora Helen îi este alături până în clipa execuţiei. Tot ce vreau este ca ultimul chip pe care-l vezi cat esti in viata sa fie chipul iubirii, ii spune Helen.

Fara excese moralizatoare, dar brutal in adancimea sa psihologica, In asteptarea mortii este una dintre cele mai bune drame din istoria genului.

*Dangerous minds
Film inspirat dintr-un caz real. Louanne este ofiter de marina, dar ea isi dorise totdeauna sa devina profesoara de engleza. Cand un liceu din nordul Californiei o solicita, Louanne crede ca, in sfarsit, dorinta i s-a indeplinit. La scoala este intampinata insa de un grup de elevi rebeli si neprietenosi, pe care, treptat, cu metode neobisnuite, reuseste sa si-i apropie si sa le trezeasca interesul pentru studiu. Ilustratia muzicala a filmului este semnata de Bob Dylan, Dylan Thomas si Coolio.


*Bang Bang you're dead
"Copiii pot fi cei mai nemiloşi oameni. Incredibil de cruzi."
Cuvintele elevului model Trevor Adams reflectă experienţa sa de la liceul Rivervale High. El a fost victima unei agresiuni atât de traumatizante încât a ameninţat că va arunca în aer echipa de fotbal. Dar salvarea lui vine de la profesorul de teatru, domnul Duncan, (Tom Cavanagh, vedeta filmului de televiziune "Ed"). El îi oferă lui Trevor rolul principal într-o piesă a şcolii, alături de minunata Jenny Dahlquist.
Atât profesorul, cât şi viitoarea lui prietenă încearcă să-l ajute să menţină drumul drept. Dar piesa e în pericol. Povestea despre ucigaşi adolescenţi, combinată cu trecutul plin
de probleme al lui Trevor îi face pe părinţi să încerce să interzică piesa. Dacă vor reuşi, Trevor s-ar putea să nu se facă auzit niciodată, iar asta ar putea declanşa o adevărată bombă umană.


*Pieta
Filmul spune povestea unui bărbat care lucreză ca recuperator pentru o companie de împrumut financiar, ameninţându-i brutal pe cei crediţaţi, pentru rambursare. Reunit pe neaşteptate cu mama sa, care îl abandonase la naştere, cruzimea protagonistului "cedeaza" în faţa afecţiunii materne şi acesta renunţă la slujbă. Totuşi, faptele sale violente nu rămân fără consecinţe: în mijlocul momentelor de apropiere şi fericire cu mama, aceasta este răpită.

HOLLYWOOD REPORTER: "Cho, deosebit de misterioasă în rolul mamei, şi Lee, ambiguu în rolul unui recuperator, sunt un duet al absurdului, pe care KIM îl împinge la limită prin titlul dat filmului, asemănând relaţia protagoniştilor cu Pietà creştină şi cu tristeţea Fecioarei Maria îmbrăţişând trupul mort al fiului ei, Iisus. Această referinţă transculturală persistă neliniştitoare de-a lungul unei poveşti tulburătoare." (Deborah Young)

"Câştigător al premiului Leul de Aur în acest an la Veneţia, PIETA de KIM KI-DUK, unul dintre cei mai inovatori şi talentaţi regizori din Coreea, este un film umanist, o alegorie dură despre capitalismul dus la extrem şi modul în care acesta modelează şi transformă relaţiile umane. Filmul spune povestea unui om care lucreză ca recuperator de datorii, ameninţând brutal oameni pentru rambursare. Fără să aibă o familie, prin urmare nimic de pierdut, el continuă acest mod nemilos de viaţă, indiferent la toată durerea cauzată nenumăratelor persoane. Într-o zi, apare o femeie care pretinde a fi mama lui, ce l-a abandonat la naştere şi aceasta ia asupra ei vina pentru modul în care fiul a ajuns să fie în prezent. În această poveste ambiguă din punct de vedere moral, spectatorul este lăsat cu sarcina dificilă de a decide dacă vreunul dintre personaje merită compasiune." (Diana Mereoiu)


*Boy in the striped pijamas


Ofiţerul SS Ralf (David Thewlis) şi soţia lui, Elsa (Vera Farmiga), se mută de la Berlin la ţară cu copiii lor, Gretel (Amber Beattie) de doisprezece ani şi Bruno (Asa Butterfield), de opt de ani, după ce Ralf este promovat comandant al unui lagăr nazist. Bruno se referă la lagăr ca "out-with", deşi mai târziu în film, sora lui afirma că pronunţia este incorectă, ceea ce lasa impresia că lagarul ar fi Auschwitz.
Fiindu-i interzis sa iasă din curtea din faţă a casei, fără prieteni, Bruno duce dorul companiei si aventurii. El scapă în cele din urmă prin fereastra magaziei din curtea din spate a casei, explorează prin pădure, şi ajunge într-un final într-un colţ izolat, nepăzit al lagărului de concentrare, pe care el l-a crezut a fi o fermă. Acolo, el se împrieteneşte cu Shmuel (Jack Scanlon), un băiat de aceeaşi vârstă cu el. Bruno se întoarce des, aducându-i lui Shmuel mâncare şi se joacă cu el dame prin gardul de sârmă ghimpată. Shmuel îl face pe Bruno să realizeze treptat că oamenii din tabără nu sunt fermieri cum credea; el îi spune lui Bruno că el şi familia sa au fost închişi, şi obligaţi să poarte pijamale "cu dungi", pentru că sunt evrei.
Meditatorul lui Bruno şi al lui Gretel, Herr Liszt (Jim Norton), hrăneşte copiii o dietă de bigotism, antisemiţe şi propagandă naţionalistă sub pretextul că le predă istorie. Drept urmare, Gretel devine tot mai fanatică în sprijinul ei pentru al treilea Reich. Ea îşi acoperă peretele din dormitor cu afişe de propagandă nazistă, şi flirteaza cu locotenentul Kurt Kotler (Rupert Friend), crudul şi nemilosul subordonat al tatălui ei. În schimb, Bruno este sceptic în privinţa învăţăturilor lui Liszt. Evreii pe care îi cunoaşte Bruno, Shmuel şi Pavel (David Hayman), nu seamănă cu stereotipurile antisemite descrise de profesor. El este, de asemenea, martor al unor acte de cruzime faţă de evrei, care intră în conflict cu ideea propagandistă de eroism militar. Într-o noapte, Pavel răstoarnă accidental la masă paharul cu vin al lui Kotler, iar acesta îl trage furios pe Pavel din cameră. Prin uşa întredeschisă de la bucătărie, vedem cum cizma lui Kotler livrează lovituri sălbatice, şi suntem lăsaţi să credem că omul moare din cauza bătăii brutale. După moartea lui Pavel, Shmuel este trimis la casa lui Bruno pentru a curăţa nişte pahare. Surprins să-l vadă acolo, Bruno îi vorbeşte şi îi dă nişte prăjitură. Când Kotler vede firimiturile pe buzele lui Shmuel şi-l acuza de furt, Shmuel spune ofiţerului adevărul: că Bruno este prietenul său, şi că acesta i-a dat prăjitura. Îngrozit, copilul îl trădează pe Shmuel, spunând că el nu l-a văzut pe băiat înainte şi că Shmuel a furat prăjitura. Câteva zile mai târziu, plin de remuşcări, Bruno merge la gardul unde se întalnea cu Shmuel şi constată că ochiul lui era vânăt din cauza bătăii primite. Shmuel îşi iartă prietenul, iar băieţii îşi dau mâna prin gard.
Când Kotler face observaţii cu privire la duhoarea de la crematoriu ("Ei miros chiar mai rău atunci când ard, nu-i aşa?"), Elsa îşi dă seama că Ralf prezidează un lagăr de exterminare, nu un lagăr de muncă cum ea a fost lăsată să creadă. Ulterior, cei doi s-au certat în mod repetat din cauza rolului lui Ralf la lagăr şi proximitatea copiilor faţă de acesta. În cele din urmă, Elsa va lua copiii la mătuşa Lotte, la Heidelberg. Dar, cu o zi înaintea plecării lui Bruno, Shmuel îi dezvăluie faptul că tatăl său a dispărut în lagăr. Văzând o ocazie ideală pentru o aventură finală, Bruno sapă o groapă sub sârma ghimpată, se schimbă în hainele din închisoare pe care Shmuel le-a furat pentru el, şi intră în tabără pentru a-şi ajuta prietenul să-şi găsească tatăl. În interior, Bruno este îngrozit de dezumanizarea, foamea şi boala prezente; lagărul este însăşi antiteza filmului de propagandă pe care îl văzuse anterior în biroul tatălui său.
În timp ce băieţii îl caută pe tatăl lui Shmuel, drumul lor se întretaie cu cel al unui grup de prizonieri care erau dirijaţi spre camerele de gazare. Acolo, toată lumea este instruită să se dezbrace pentru un "duş". Un soldat este văzut purtând o mască de gaz Zyklon B, iar granule se revarsa în cameră. Bruno şi Shmuel se apucă unul pe celălalt de mâini, iar luminile se sting.
Înapoi la casă, Elsa descoperă că Bruno lipseşte şi dă alarma. Folosind câini de urmărire, Ralf şi alţi soldaţi iau urmele băiatului prin pădure. Atunci când descoperă hainele aruncate la marginea taberei şi vede groapa săpată sub gard, Ralf aleargă în lagăr, căutându-şi cu disperare fiul. Văzând camera de gazare cu uşile încuiate, Ralf realizează ce s-a întâmplat şi strigă cuprins de durere. În acelaşi timp, Elsa şi Gretel ajung si ele la marginea lagărului unde Bruno îşi lăsase hainele şi, înţelegând că acesta a murit, ele îngenunchează şi încep să plângă. Familia este lăsata să se confrunte cu ironia tragică a faptului că Bruno a devenit o victimă a lagărul nazist condus de propriul său tată.



*Schinderl's list
Lista lui Schindler, o capodoperă cinematografică, câştigătoare a 7 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film şi cel mai bun regizor, a cucerit atât criticii de artă cât şi publicul. Filmul prezintă o poveste adevărată a enigmaticului Oskar Schindler, membru al Partidului Nazist, un afemeiat şi un profitor, dar care reuşeşte să salveze vieţile a mai bine de 1100 de evrei în timpul Holocastului. Filmul este o mărturie emoţionantă despre ororile războiului şi despre alterarea caracterelor umane în timp de război. Războiul este placa turnantă în jurul căreia se desfăşoară acţiunea şi intriga filmului, reprezentând o cale de mântuire pentru unii şi condamnare pentru alţii.


*Awake
Simptomele sunt chinuitoare: dureri ascuţite în spate şi în părţi, care se transmit în abdomen şi în vintre; urinare dificilă şi însoţită de sânge; febră şi frisoane; greţuri şi stări de vomă. Pacienţii spun că se simt ca şi cum ar fi fost înjunghiaţi în spate cu un cuţit.

În timp ce este tratat pentru aceste simptome - cauzate de un calcul renal - regizorului şi scriitorului Joby Harold îi vine ideea thriller-ului despre durere şi "conştienţa anestezică".

"Era cea mai dureroasă experienţă pe care o puteam suporta. Mă durea îngrozitor cam şase ore, până în punctul în care mă plictiseam să mă doară. Mintea mea începeă să hoinărească şi se întorcea pe vremea când eram copil.

M-am gândit la părinţii mei, la soţia mea şi la lucrurile la care ţineam, iar în mijlocul acestor lucruri, chiar în mijlocul lor, mi-a venit o idee şi s-a aprins un beculeţ."

Ideea s-a materializat în filmul AWAKE / Sub anestezie, un thriller în care joacă Hayden Christensen, Jessica Alba, Terrence Howard şi Lena Olin. Filmul este despre un tânăr bogat, care are o inimă bolnavă şi o viaţă amoroasă complicată, care, la începutul transplantului salvator de inimă, experimentează fenomenul medical cunoscut sub numele de "conştienţă anestezică": deşi paralizat de medicament, pacientul poate să vadă, să audă şi, cel mai înfiorător, poate să simtă tot ce i se întâmplă.

"Cele mai multe thriller-uri psihologice sunt experimentate de public într-un mod pasiv", spune Harod, care îşi face debutul regizoral odată cu filmul AWAKE / Sub anestezie. "Ideea acestuia este de a transporta publicul înăuntrul conştiinţei bărbatului, în timp ce el are această experienţă unică şi, în acelaşi timp, înspăimântătoare."

"În cele mai multe thriller-uri,", continuă Harold, "publicul vede personajul principal mergând printr-un coridor şi ştie că există un om rău la colţ, că pericolul e aproape. În filmul nostru eu sper să fac ca experienţa lui Clay să aibă loc chiar în mintea publicului. Încercăm să facem această experienţă cât de viscerală, de imediată şi de identificabilă cu putinţă, pentru a fi ceva ce publicul să poata simţi în timp real. O să fie ca o cursă."

Într-o după-amiază senină şi rece de toamnă, Harold, Hayden Christensen şi o echipă de producţie talentată din New York, incluzându-l pe operatorul cinematografic care a lucrat la filmul premiat cu Oscar, Titanic, muncesc din greu la o scenă în care durerea însăşi e vizualizată. Locul ales este un coridor din celebrul spital Bellevue din Manhattan, la un etaj superior, cu vedere spre East River. Lumini fluorescente sclipesc pe linoleumul lustruit de pe podea. Locul este dominat de o tăcere mormântală. Apoi, începe coşmarul.

Probabil că e un lucru bun că această aripă din Bellevue e pe cale să fie renovată şi este lipsită de pacienţi: ţipetele înfiorătoare ale lui Christensen ar fi afectat dispoziţia oricărui om.

După manifestarea pietrei la rinichi a lui Harold, i-a luat aproape o săptămână să scrie prima variantă din AWAKE / Sub anestezie şi încă trei luni să facă cercetări pentru a construi povestea.

"Am vorbit cu vreo cincizeci de asistente, patru chirurgi şi o mulţime de doctori - în principiu nimeni cunoscut, care să fi avut orice fel de bază de cunoştinţe de medicină", spune el.
Harold mai prezentase un film la Open City Films, compania de producţie newyorkeză condusă de Joana Vicente şi de Jason Kliot. "Proiectul precedent a fost un thriller ameţitor, aproape epic,", îşi aminteşte Vicente, "care a fost foarte greu de realizat."

După episodul cu piatră renală, Harold s-a întors la Open City Films iarăşi în forţă, pentru AWAKE / Sub anestezie, care se concentra mai mult pe partea narativă a conştienţei anestezice. Open City Films a îmbrăţişat ideea cu mult entuziasm şi a început dezvoltarea proiectului cu Harold, proiect care a durat doi ani.

Cum AWAKE / Sub anestezie lua avânt, Vicente şi Kliot de la Open City au decis să-i menţioneze proiectul lui Vicky Cherkas, director administrativ la o altă companie de producţie din New York, GreenStreet Films. Cherkas le-a spus lui Fisher Stevens şi lui John Penotti de la GreenStreet despre proiect şi, bazându-se pe entuziasm, au continuat cu Open City.

"Scenariul m-a captat total, şi pe John Penotti, la fel, şi toată echipa de la GreenStreet", explică Stevens. "Era ca acele filme unice, ceva ce n-am mai făcut la compania noastră şi ceva ce nu mai văzusem ca cinefil. Prerogativul nostru obişnuit e că scenaristul să-şi regizeze singur scenariul, iar Joby era în mod clar gata să regizeze."

Din acest moment, Harold îşi aminteşte cum şi-a petrecut mult timp făcând drumul spre şi de la Los Angeles şi cunoscând oameni precum Hayden şi Jessica, adunând distribuţia potrivită care să facă pe toată lumea să se simtă în largul ei la acest proiect. "Când te gândeşti la ce am încercat să facem, AWAKE / Sub anestezie e un film experimental şi aventuros", explică el. "Nu multe filme sunt ca acesta."

"Dar cred că singularitatea proiectului ne-a ajutat să atragem o distribuţie fantastică, un director de imagine de excepţie şi un monteur extraordinar. E ciudat să te gândeşti cum toţi aceşti oameni extrem de talentaţi se strâng în jurul unui film care a rezultat din experienţa mea îngrozitoare cu piatra renală. Piatra renală este mare, filmul însă a sfârşit prin a fi enorm, iar totul a durat trei ani."

"Joby e un scriitor impresionant", concluzionează Vicente. "Dacă-i citeşti scenariile, descoperi că sunt extrem de vizuale şi simţi pur şi simplu că izvorăsc din mintea unui regizor. El ştie întotdeauna despre ce e vorba: îşi înţelege personajele, situaţia în care se află acestea şi există întotdeauna o senzaţie vizuală. Numai vorbind cu el simţi că e un cineast. A dovedit-o pe platou din plin."

Jessica Alba a simţit acelaşi lucru când a citit prima dată AWAKE / Sub anestezie acum un an şi jumătate.

"Ca să fiu sinceră cu tine, n-am mai citit un scenariu atât de interesant sau de complicat, sau de revigorant, sau de nou de foarte mult timp", spune astăzi Jessica Alba. "M-am întâlnit cu Joby înainte să înceapă lucrul la film, pentru a-mi exprima interesul."

GreenStreet a adus atât finanţarea cât şi compania Weinstein la proiect. în schimb, compania Weinstein a venit cu doi actori-cheie.

"Harvey Weinstein m-a sunat şi mi-a spus că are un scenariu extraordinar, cu un regizor nou de excepţie", îi spune Hayden Christensen unui vizitator pe platou, "şi mi-a spus c-ar trebui să accept. Aşa că m-am întâlnit cu Joby şi ne-am înţeles de minune. Joby avea în mod evident o viziune foarte clară asupra personajului şi a filmului, iar eu am avut încredere în el de la început."

"Harvey Weinstein a venit cu ideea de a-l lua alături de ceilalţi actori pe Terrence Howard în rolul lui Jack - cardiologul lui Clay - după ce a văzut Crash", spune Stevens. "Îl ştiu pe Terrence de vreo 15 ani şi a fost întotdeauna unul dintre actorii mei preferaţi, dar Harvey a avut ideea de a-l distribui în acest film. Iar acum nu văd cine ar fi fost mai potrivit pentru acest rol. Terrence şi Hayden împărtăşesc această prietenie fenomenală, ceea ce mi se pare extraordinar pentru film."

Deşi ideea conştienţei anestezice îţi da fiori, iar AWAKE / Sub anestezie e cu siguranţă un thriller, o mare parte din munca lui Harold ca scenarist, a Jessicăi Alba şi a lui Hayden Christensen ca actori trebuie să scoată în evidenţă ce i se întâmplă lui Clay în nararea unei poveşti de dragoste convingătoare şi puse la grea încercare.

"Cred că un element destul de izbitor al filmului AWAKE / Sub anestezie este chiar felul în care Hayden depăşeşte această experienţă îngrozitoare datorită iubirii pentru această faţă", explică Alba. "Am fost cu toţii de acord că asta trebuia să fie cea mai intensă iubire pe care-a văzut-o vreodată cineva. Riscul e cu atât mai mare cu cât deasupra lui Clay şi a lui Sam planează o dată invizibilă de expirare a vieţii lui Clay: personajele nu ştiu ce o să le aducă ziua de mâine."

"Deşi publicul nu ştie asta de la început - iubirea lor este atât de arzătoare şi atât de sfâşietoare pentru că există un ceas care ticăie."

"Clay s-a nascut bogat, multimilionar", explică Harold. "Sam, pe de cealaltă parte, provine dintr-o lume mult mai săracă. Acolo unde Clay trăieşte într-o lume mercantilă, Sam e o persoană mult mai puţin materialistă. E mult mai deschisă şi cred că asta îl atrage la ea. Atunci când e cu ea, e într-o mică bulă şi trăiesc în această bulă împreună. Şi, într-un fel, el îşi ţine respiraţia până trebuie să se întoarcă."

S-o interpreteze pe Sam înseamnă o schimbare revigorantă pentru Alba. "Nu ştiu din ce motiv, am fost angajată să fac numai filme comerciale de amploare", spune ea după ce a filmat scena sărutului cu Christensen. "La filme, adesea pare că, cu cât e filmul mai de amploare, cu atât sunt oamenii mai responsabili de cum va fi povestea. Cu cât se investesc mai mulţi bani într-un film, cu atât devin personajele mai vagi. În cazul lui AWAKE / Sub anestezie e drăguţ că poţi să interpretezi un personaj care trebuie să facă alegeri adevărate, cu motivaţii care sunt cu atât mai complicate."

Pentru ultimul trimestru al producţiei, echipa s-a mutat pe o scenă de la studiourile Kaufman-Astoria din Queens. Aici a construit echipa un platou care să semene cu o sală de operaţii, şi unde a fost filmată cea mai mare parte din acţiunea intensă şi grăpată.

"Cred că mulţi oameni sunt adesea copleşiţi de gândul că vor suferi o intervenţie chirurgicală şi se întreabă cum e să nu simtă nimic", spune Terrence Howard. "Acea nesiguranţă face din AWAKE / Sub anestezie un thriller mental special."

"Anestezia e una dintre intervenţiile medicale cu cel mai puternic efect, totuşi, una dintre cel mai puţin înţelese", scrie Sandra Blakeslee în New York Times, în 1994. "Dat fiind că natura conştienţei e un mister fundamental, poate că nu e de mirare că arta de a aduce oamenii în stare de inconştienţă sfidează şi ea aceeaşi înţelegere. Aceste goluri în cunoaştere înseamnă că ansteziştii nu au nicio cale sigură să măsoare când o persoană e inconştientă."

Ştiinţa din spatele anesteziei se adaugă doar acestei incertitudini.

"Anesteziştii amestecă nu mai puţin de 15 medicamente pentru a obţine efectul dorit", spune Blakeslee. "Folosesc opiu pentru a opri durerea, medicamente de tip Valium pentru a reduce anxietatea şi a induce amnezia, un relaxant muscular pentru a paraliza organismul şi nişte gaze volatile care să producă inconştienţa. Aceste cocktailuri anestezice sunt de obicei concepute pentru diverse tipuri de proceduri şi pentru a întâmpina nevoile fiecărui pacient."

Howard s-a pregătit pentru rolul lui petrecând timp, "urmărind vreo zece operaţii diferite, la spitalul presbiterian din Columbia. E uimitor să stai înăuntrul sălii de operaţii şi să asişti la un transplant de inimă, la o înlocuire a valvei aortice, cum cineva ţine viaţa în mâini la modul literal. Şi apoi, faptul că un actor e în stare să atingă culmea asta şi s-o filmeze e o binecuvântare şi jumătate."

Pentru Christensen, cele mai mari provocări la filmarea scenelor din sala de operaţii au fost cele mentale.

"N-a fost uşor să fiu într-un spaţiu în care mă simţeam, într-un fel, într-o continuă cădere", explică el. "Când sunt pe masa de operaţii, nu pot să interacţionez cu nimeni şi încerc şi să-mi dau seama de lucrurile din jur. Între timp, toată lumea uită că exist şi eu. Să încerci să te simţi legat de realitate într-o scenă ca asta e o provocare. Dar cred că o sa fie draguţ pentru public să intre în mintea lui Clay şi să experimenteze asta odată cu el."

"De fapt", spune el, "ar trebui să fie înspăimântător."















Dragoste:

*Titanic
10 aprilie 1912. Tehnologia furniza un şir de miracole de două decenii, iar oamenii începeau să nu mai aprecieze această spirală de evoluţie nesfârşită. Ce putea să dovedească dominaţia omului asupra naturii dacă nu lansarea la apă a navei Titanic, cel mai mare şi mai luxos obiect în mişcare construit vreodată de om? Dar peste patru zile şi jumătate, lumea s-a schimbat. Prima călătorie a "navei viselor" s-a încheiat printr-un coşmar care depăşeşte capacitatea de înţelegere, iar credinţa oamenilor în forţa lor dominantă a fost distrusă pentru totdeauna de defectele specific umane: aroganţa, înfumurarea şi lăcomia.

Am dorit să fac acest film nu numai pentru a arăta moartea dramatică a acestei nave infame, ci şi scurta şi glorioasa ei viaţă. Pentru a reda frumuseţea, exuberanţa, optimismul şi speranţa Titanicului, pasagerii şi echipajul său, şi procesul înfruntării lor cu partea întunecată a naturii umane din spatele acestei tragedii, celebrează potenţialul nelimitat al spiritului uman. Titanicul nu este doar o poveste-atenţionare - un mit, o parabolă, o metaforă a răului din lume - ci şi o poveste despre credinţă, curaj, sacrificiu şi, înainte de toate, despre iubire. Scenarist/regizor James Cameron, 1997

"Titanicul" lui James Cameron este o poveste de dragoste îmbinată cu scene de acţiune, care are loc în timpul primei călătorii a navei R.M.S. Titanic, mândria companiei White Star Line şi, în acelaşi timp, cel mai mare obiect în mişcare care fusese vreodată construit. A fost cea mai luxoasă navă de linie a vremii sale - "nava viselor" - care a purtat spre moarte peste 1.500 de persoane în apele îngheţate ale Atlanticului de Nord, la primele ore ale zilei de 15 aprilie 1912. Călătoria "Titanicului" începe în prezent, în locul unde este scufundată epava acesteia, la două mile şi jumătate sub nivelul oceanului. Un căutător de comori (Bill Paxton) este hotărât să scoată la suprafaţă bogăţiile acestei nave maiestuoase, pentru a descoperi povestea nespusă. Ruinele tragice dispar, lăsând loc palatului sclipitor care a fost Titanicul, în momentul în care se pregăteşte lăsarea sa la apă pentru prima sa călătorie din Anglia. Printre miile de călători care îşi iau rămas bun, destinul a ales două suflete tinere, făcându-le eroii unei pasiuni care le va schimba vieţile pentru totdeauna.

Rose DeWitt Bukater (Kate Winslet) este o americancă de 17 ani, din clasa superioară, sufocată de limitările şi aşteptările societăţii eduardiene, care se îndrăgosteşte de tânărul pasager de la clasa a treia, Jack Dawson (Leonardo DiCaprio), care este un spirit liber. După ce deschide ochii la lumea din afara cuştii ei aurite, iubirea dintre Rose şi Jack creează un puternic mister care va dăinui peste ani, până în prezent. Nimic nu îi va despărţi - nici măcar o întâmplare atât de greu de imaginat precum scufundarea Titanicului.

Universul lor este populat şi de Cal Hockley, interpretat de Billy Zane, moştenitorul unei averi imense şi logodnicul lui Rose, şi de Ruth DeWitt Bukater, mama lui Rose, avidă de poziţie socială, interpretată de Frances Fisher. Laureata premiilor Oscar Kathy Bates este cel mai colorat personaj real de pe navă, Molly Brown. Printre alte personaje istorice se află căpitanul E.J. Smith (Bernard Hill), directorul White Star Line, J. Bruce Ismay (Jonathan Hyde), şi constructorul şi arhitectul principal al Titanicului, Thomas Andrews (Victor Garber). Mai participă la acest destin devastator pentru pasagerii Titanicului emigrantul italian Fabrizio De Rossi (Danny Nucci), cel mai bun prieten al lui Jack, sărac dar hotărât; şi Spicer Lovejoy (David Warner), valetul loial al lui Cal Hockley:

Paramount Pictures şi Twentieth Century Fox prezintă o creaţie a casei Lightstorm Entertainment Production, filmul "Titanic" al lui James Cameron, avându-i în rolul principal pe Leonardo DiCaprio, Kate Winslet, Billy Zane, Kathy Bates, Frances Fisher, Bernard Hill, Jonathan Hyde, Danny Nucci, David Warner şi Bill Paxton. Fiind scris şi regizat de James Cameron, filmul este produs de Cameron şi Jon Landau. Rae Sanchini este producătorul executiv.


*Breathless
Sosita in America din Franta, pentru a studia, Monica il cunoaste pe Jesse, un tanar infractor, fara capatai, dar cu suflet larg. Dupa ce petrec un week-end in Las Vegas, cei doi se despart.

Implicat in afaceri dubioase, obligat sa paraseasca Las Vegas-ul, Jesse fura o masina, ucide un politist, dar nu se opreste din drumul sau spre L.A., unde spera sa o reintalneasca pe Monica. Cei doi incearca sa scape de urmarirea politiei, fugind, dar oamenii legii sunt tot mai aproape...


*Toamna la New York
Pasiunea dintr-o poveste clasica de dragoste este prezentata intr-o maniera contemporana in filmul "Toamna la New York"; sentimentele profunde, care se traiesc doar o singura data in viata, nasc o impresionanta poveste de iubire dintre un barbat varstnic, ce nu crede in dragostea eterna, si o femeie tanara, care nu poate trai decat clipa prezenta.

"Toamna la New York" descrie aventurile sentimentale ale lui Will Keane (RICHARD GERE) un playboy care se apropie de varsta de 50 de ani - un seducator fara scrupule, pana in momentul in care o intalneste pe Charlotte Fielding (WINONA RYDER). Charlotte are pe jumatate varsta lui Will, este o tanara de 21 de ani si este nerabdatoare sa traiasca emotiile vietii adulte.

Will este interesat de Catherine, asteptandu-se la o idila scurta. Dar ceea ce vor trai cei doi nu este deloc trecator; ceea ce ii va lega, dincolo de conflictul dintre generatii creat si de filozofia de viata diferita, le lasa gustul dulce al senzualitatii si dorinta de a trai o legatura trainica. In momentul in care Will incearca sa evadeze din relatie cu replica obisnuita despre faptul ca nu poate promite o viata intreaga impreuna, Charlotte ii raspunde surprinzator: si ea are motivele ei pentru a nu crede in eternitatea lucrurilor.

Eliberati pe moment de limitele impuse de timp, Will si Charlotte traiesc o aventura obitnuita; una care, pe toata durata toamnei, va darama ideile preconcepute ale lui Will despre femei, sex si responsabilitate - pentru ca dragostea adevarata, inaltatoare, care frange inima, schimba totul.

Dragostea, un sentiment placut, devastator, tema prezenta pe toata durata filmului "Toamna la New York", devine suflul arzand care insufleteste intregul oras. Regizoarea chineza Joan Chen, ofera o perspectiva stralucitoare, unica asupra Manhatan-ului, redescoperind orasul, intr-o maniera luminoasa, dupa decade intregi de realism taios.

Chen a creat in "Toamna la New York", sentimentul dulce-amar al unei povesti de moda veche pe fundalul celebritatilor fastuoase ale zilelor noastre, o lume a burlacilor care promit mereu iluzia unei legaturi pe viata, a romantelor care nu dureaza decat din mai pana in decembrie, a femeilor independente. Accentueaza importanta de a fi iubit, indiferent de varsta, stil de viata sau convingeri.


*Pretty woman
Comedie romantică devenită un simbol al poveştilor de dragoste cinematografice. Edward Lewis, un bărbat bogat care nu-şi mai poate dori nimic de la viaţă, întâlneşte întâmplător o femeie de moravuri uşoare, de care se îndrăgosteşte. Tânăra învaţă alături de el cum să se îmbrace, cum să mănânce elegant şi cât de frumoasă este muzica de operă. Dar va dura acest incredibil vis de Cenuşăreasă?


*City of angels
Seth, un înger care veghează asupra imensului Los Angeles, începe să-şi considere "slujba" mai dificilă decât o găsea până acum. Cauza? Începe încet-încet să se îndrăgostească de Maggie, o frumoasă doctoriţă chirurg cardiac. Capabilă să-l simtă şi să-l vadă, Maggie este interesată la rândul ei de Seth, îngerul realizând curând că nemurirea lui este o barieră în relaţia lor. Răspundere cerească sau mortalitate şi o dragoste pământească: ce va alege Seth?


*3 metros sobre el cielo(1, 2)
Filmul "Tres metros sobre el cielo" (Trei metri deasupra cerului) spune povestea de dragoste dintre Babi, o elevă exemplară la o școală privată și un tip pe nume Hugo Oliviera, pe care lumea il striga Hache. Deși la început cei doi nu se suportă, deoarece Babi face parte dintr-o clasă superioară lui Hache, iar acesta este pasionat de motociclete, curse și viteză, într-un final între cei doi se va înfiripa sentimentul de dragoste, deși această iubire nu este pe placul părinților lui Babi. Tanara va descoperi ce înseamnă fiorii primei iubiri, dar va trece și prin momente de nefericire.


Tengo ganas de ti" (2012) este continuarea filmului "Tres metros sobre el cielo" (2010). După ce a petrecut doi ani la Londra, H/Hache se întoarce acasă. În tot acest timp în mintea lui a bântuit Babi, prima lui dragoste. Odată revenit acasă va realiza că lucrurile s-au schimbat și va fi nevoit să-și reconstruiască viața: prieteni noi, un loc de muncă. Astfel el o va întâlni pe Gin, o fată rebelă și plină de viață, și H începe să se întrebe dacă este posibil să retrăiasca magia primei iubiri. Dar mai devreme sau mai târziu el va trebui să se reîntâlnească și cu Babi, prima dragoste. Acum dilema va fi mare. Oare cu cine va rămâne H - cu Gin sau cu Babi?

Awake.

La care te-ai uitat prima data? si mersi de funda

Remember me
Dear John
Forces of Nature
A Walk to Remember
Loverboy

Sweet November (2001)