Am o catelusa care trebuie sa nasca. Stie cineva cand naste face mizerie, cum ar trebui sa procedez ca nu ma pricep deloc.
mersi mult

Pai cel amai bine e sa stai afara cu ea.Daca esti la casa.Si da va face mizerie.Nasterea puilor de catel si ingrijirea lor
Comparativ cu viata omului, viata cainelui este scurta: majoritatea raselor de caini ajung la o varsta de numai 10-16 ani. Rasele mici traiesc mai mult decat rasele mari.
Gestatia dureaza in medie 63 de zile. Cu scurt timp inaintea fatarii cateaua isi cauta un loc linistit unde face un cuib, daca proprietarul nu i-a oferit deja un culcus potrivit. Durata fatarii depinde de numarul puilor. In majoritatea cazurilor cateaua fata 3-10 pui, rareori peste 10. Puii sunt expulzati la un interval de 10-50 de minute.

Dupa fatarea fiecarui pui, cateaua linge puternic puiul, favorizand astfel uscarea lui. Puii sunt dusi imediat in cuib, unde stau strans lipiti la olalta, in asa fel incat evita pierderile de caldura.

Cateii se nasc intr-o stare destul de imatura, dar cateaua ii ingrijeste cu mult devotement. In primele zile dupa fatare ea petrece majoritatea timpului in cuib, linge puii, si ii alapteaza la intervale scurte, avand grija sa nu se indeparteze nici un pui din cuib. In primele zile cateii invata tot mai bine sa suga iar in ziua a 6-a se inregistreaza frecventa cea mai mare a supturilor si durata cea mai mare a lor. Deja in prima zi de viata puii scot niste sunte asemanatoare scancetelor. In urmatoarele zile incep sa schelalaie mai ales cand le este foame, cand i-a parasit cateaua sau cand au cazut din cuib. Cateaua se intoarce imediat cand aude aceste schelalaturi. Asemanator sugarului de om, cateii isi petrec cea mai mare parte din timp in primele zile de viata dormind.

In primele zile de viata are loc o rapida dezvoltare a creierului si a organelor de simt, implicit a capacitatii de percepere, de prelucrare a informatiilor si de raspuns. In consecinta, puii devin tot mai mobili si cerceteaza cu interes mediul in care traiesc.

Cateaua isi ingrijeste puii cu mult devotement. Ea linge organele genitale externe ale puiului (ceea ce determina o urinare reflexa) si inghite urina eliminata. Fecalele sunt de asemenea indepartate in acest mod. De aceea cuibul de catea este intotdeauna �curat-luna�.

Dupa varsta de 4 saptamani cateii incep sa se miste tot mai usor. Ei exploreaza mediul in care traiesc cu un interes crescand. Joaca se inteteste. Obiectele din jur devin tot mai interesante. Urina si fecalele sunt depuse in anumite locuri, in afara cuibului, fiind preferate locurile unde exista deja miros de urina si fecale. De la varsta de 8-10 saptamanai cateii trebuiesc invatati sa nu mai faca murdarie in casa.

�Fata� unui catel este in primele saptamanai de viata, pana cand deschide ochii, destul de inexpresiva. Catelul inca nu are mimica. Dupa a 4-a saptamana de viata, cateii vad si aud tot mai bine, musculatura faciala si auriculara capatand o mobilitate caracteristica. Isi concentreaza atentia tot mai mult asupra obiectelor in miscare, mai ales asupra omului, contactul cat mai timpuriu cu acesta avand o importanta decisive pentru dezvoltarea atasamentului fata de om. Crescuti in absenta omului cainii sunt speriosi si neincrezatori.

Dupa 4 saptamanai, secretia de lapte a catelei nu mai satisface necesitatile nutritive ale puilor., incat trebuie sa li se ofere cateilor si cantitati mici de hrana alternativa. Cateaua nu mai lasa puii sa suga atat de des.

La varsta de 6 saptamani puii se lupta in joaca, atingandu-se reciproc cu labele anterioare si incercand sa se urce unul pe celalalt. Le place sa apuce si sa scuture obiectele, asa cum procedeaza cainii adulti cu animalul vanat. Obiectele de joaca preferate sunt papucii de casa. Perioada de adaptare la mediul inconjurator se numeste perioada de socializare; ea corespunde aproximativ cu perioada in care lupii tineri se incadreaza in haita. Perioada de socializare dureaza circa 6 saptamanai, din saptamana a 6-a pana in saptamana a 12-a de viata. In aceasta perioada se recomanda ca omul sa se joace cat mai mult cu animalul.

Separarea puilor de mama se face de obicei in saptamana a 8-a. La aceasta varsta catelul a invatat deja sa se hraneasca din farfurie. Si este foarte interesat fata de tot ceea ce il inconjoara. Intr-un nou spatiu de viata, de exemplu intr-o locuinta, cainele executa �recunoasterea terenului�, alergand incoace si incolo si mirosind de-a lungul peretilor.Pentru a tine casa curata, trebuie obisnuit sa urineze si sa defece intr-o lada umpluta cu rumegus sau in afara locuintei.

Cainele este mai atasat de omul care se ocupa de el. Comportamentul neprietenos al acestuia il face fricos.

Cand raman timp mai indelungat impreuna, intre catei apar tot mai des rafuieli, mai ales in timpul hranirii. Ca urmare a acestor incaierari se stabileste din luna a 4-a o ierarhie sociala. La aceasta varsta cainii sunt foarte curiosi: ei invata foarte usor si preiau din obiceiurile cainilor mai in varsta. Intre 7-11 luni se instaleaza maturitatea sexuala.La varsta de circa 6 luni masculii incep sa urineze ridicand alternativ un membru posterior. Daca cainii au posibilitatea sa se plimbe singuri in jurul casei ei incep sa exploreze un teritoriu tot mai mare pe care il marcheaza.

Pentru activitatea sexuala este important ca in perioada de socializare cateii sa creasca in compania mamei, a fratilor, a altor caini. Daca catelul este crescut separate de mama si de alti caini se vor constata ulterior tulburari in comportamentul sexual. Animalele vor prezenta un interes scazut pentru o activitate sexuala normala si vor inclina spre onaninsm. Vor fi intotdeauna mai fricoase, mai putin sociabile.Catelul incepe, char inainte de nastere, sa-si formeze capacitati tactile si emotionale. Lucrarile stiintifice au demonstrat ca embrionul reactioneaza la anumite informatii si dezvolta caracteristici individuale.
Este un lucru cunoscut de altfel in cazul fiintei umane. Numeroase cercetari pe cobai si pisici au fost concludente in acest sens. S-au efectuat cateva teste si pe caini.
La caine, trei observatii ale lui Patrick Pageat (1995) permit tragerea unor concluzii comparabile cu cele care se aplica celorlalte mamifere studiate.

1. Invatarea pipaitului de catre catei in a 45-a zi de sarcina
Catelele gestante in 45 de zile suporta o palpare profunda a abdomenului. Fetusii, supravegheatiprin intermediul ecografului, manifesta o agitatie puternica in cele 30 de secunde ulterioare interventiei. Aceasta agitatie se atenueaza in a treia zi si dispare in a patra.
Se poate conchide ca exista o competenta tactila la un fetus de 45 de zile si capacitatea de a se obisnui (diminuarea reactiei). Se considera ca aceasta capacitate poate juca un rol important in toleranta ulterioara la contact a cainelui.
2. Raspunsul cateilor la o emotie materna.
Catelele gestante in 45 de zile sunt supuse la stresul cauzat de o explozie. Cateii sunt supravegheati de asemenea prin intermediul ecografului. Pot fi observate miscari si, adesea, contactul gurii (poate reflexul de a suge) cu una dintre labutele din fata sau cu cordonul ombilical. Durata reactiei, care variaza intre 6 si 55 de secunde, pare a se afla in relatie cu intensitatea stresului resimtit de catre mama.
Se poate concluziona ca exista o rezonare a emotiei materne la catel. Se crede ca stresul repetat la care este supusa femeia gestanta poate influenta capacitatea ulterioara a cateilor de a infrunta stresul.
3. Inducerea preferintelor alimentare
De aceasta data, catelele gestante (care fac parte din lotul pentru test) primesc in fiecare zi cate 20 de picaturi de esenta de cimbrisor. Altele (care fac parte din lotul pentru martor) nu primesc niciun adaosde acest gen. Dupa nastere, pe unele sfarcuri se pune esenta de cimbrisor. Pentru fiecare catel, se noteaza sfarcurile alese. Majoritatea cateilor din lotul pentru test prefera sfarcurile parfumate cu cimbrisor, in timp ce cateii din lotul martor opteaza pentru cele neparfumate.
Sfaturi practice

Pentru ca puii sa prezinte o toleranta ridicata la contact si pentru a se expune in viitor mai putin unor emotii extreme, este recomandat:

* sa mangaiati catelele gestante, sa le palpati abdomenul cu blandete, in fiecare zi;
* sa evitati stresarea mamelor in mod repetat sau cronic.

Intre nastere si varsta de 2 saptamani

Perioada neonatala
Catelul este o fiinta neindemanatica ce se deplaseaza tarandu-se orientat spre mamela si spre mirosul de lapte, ce schelalaie de disperare daca este izolat, ii este frig, foame sau il doare ceva.
Capacitatea sa de homeotermie (controlul temperaturii corpului) si de invatare sunt limitate. Nou-nascutul nu este o fiinta autonoma si, in aparenta, este putin influentabila din punct de vedere psihologic in cadrul testelor clasice de conditionare.
Cateii sug si dorm. Mama se ocupa in mod activ de ei: ii curata prin lins, ii impinge spre mamela; se ataseaza de ei si este cuprinsa de disperare in absenta lor. La aceasta varsta, cateii se ataseaza de orice ii are in grija. Sunt incapabili sa defecheze singuri. Reflexul de eliminare este activat prin stimularea perineului de catre mama, care linge aceasta regiune si ingereaza excrementele rezultate. Pozitia de curatare ca deveni pozitia de supunere a cainelui, la varsta adulta.
Comportamentul nou-nascutului

Catelul doarme 90% din timp. Iar 95% din somnul lui este format din vise, insotite de miscari neintrerupte ale fetei si urechilor, tremur, schelalaieli etc. Cateii dorm in grup, iar frictiunile tactile joaca probabil un rol in maturizarea senzoriala.
Timpul cat sunt treji este ocupat de supt, lucru facut de toti cateii in acelasi timp.
Catelul se agita, se taraie si schelalaie. Se orienteaza spre o sursa de caldura (termotactism). Capul i se apleaca in lateral. Cand fata intra in contact cu un obiect, catelul se orienteaza in aceasta directie (reflex facial). La contactul cu blana, scormoneste cu botul (reflex de scormonire) si se taraste spre mamela. La contactul cu sfarcul se declanseaza suptul (reflex labial). In timpul suptului, membrele anterioare strang mamela.
In 10 zile, membrele anterioare capata un anumit tonus, inaintea membrelor posterioare. Abia la sfarsitul celei de-a doua saptamani membrele posterioare vor suporta greutatea corpului.
Cand pierde contactul cu mama sa sau cu restul cateilor, cainele izolat se agita, schelalaie si geme, are miscari pendulare ale capului si se taraste in cerc. Mama isi aude puiul, il cauta si il aduce in culcus.
Capacitatile senzoriale ale nou-nascutului

Cateii nou-nascuti sunt orbi si surzi. In schimb, sensibilitatea termica este buna, insa, deoarece reglarea temperaturii corpului este foarte slaba, au tendinta de a se apropia de caldura; "termostatul" lor este ineficient, datorita faptului ca centrul nervos (situat la nivelul bulbului rahidian) nu a ajuns la maturitate. Simtul gustului este bine dezvoltat; catelul distinge dulcele de amar. Suge ce e dulce si se indeparteaza de ce este amar, incruntand fata, tragand limba si salivand.
Interactiunile nou-nascutului cu mama sa

Cateaua petrece mare parte din aceste doua saptamani culcata alaturi de puii adunati in jurul sau. In timpul alaptarii pare a avea o atitudine pasiva, dar poate foarte usor sa impinga un catel spre mamela cu botul. La sfarsitul mamei isi linge puii, ii frectioneaza cu limba, ii intoarce. Stimuleaza regiunea perineala, avand reflexul de eliminare si ingerandu-le apoi excrementele. Daca nu ar face asta, cateii ar fi incapabili sa elimine si ar muri.
Prin aceste contacte, cateaua stimuleaza sensibilitatea tactila a catelului si contribuie la maturizarea sistemului sau senzorial cutanat.
Atasamentul intre mama si pui

In perioada neonatala, cateaua dezvolta atasamentul fata de pui. Tot ceea ce o separa de ei provoaca disperarea.
La aceasta varsta, catelul se ataseaza de oricine i-ar putea fi mama. Prin urmare, atasamentul nu este inca reciproc. Atasamentul mamei fata de pui este normal. Chiar daca accepta sa adopte pui straini, acestia nu reusesc sa-i potoleasca nelinistea determinata de absenta propriilor pui.
Influenta experientelor nou-nascutului asupra comportamentului sau la varsta adulta

Pozitia de supunere a unui caine adult in cazul unui conflict este incomparabila cu pozitia invatata de la mama sa in primele zile de viata. Cainele sta culcat pe spate, cu labele departate, nemiscat.
In 1993 a fost emisa urmatoarea ipoteza: pozitia cateluluidin timpul stimularii perineale influenteaza pozitia de supunere a cainelui adult.
Patrick Pageat a demonstrat ca exact asa se intampla. Daca un caine a fost crescut de mic de catre om, iar stimularea perineala a fost facuta culcandu-l pe burta, aceasta va fi pozitia adoptata ulterior ca gest de supunere. Mai ramane de demonstrat la ce varsta este realizata in mod real aceasta achizitie.
Cand este crescut de o catea, intoarcerea in pozitie dorsala a catelului se realizeaza sistematic. De aceea aceasta pozitie este atat de raspandita la toate rasele. Multa vreme s-a crezut ca are un caracter innascut, determinat genetic. Nu e adevarat. Este vorba de fapt despre o pozitie invatata, dezvoltata sub forma unui ritual, plecand de la pozitia naturala invatata de mama.
Sfaturi

Pentru a activa dezvoltarea si maturizarea creierului unui catel, este recomandat:

* sa ne purtam cu blandete in fiecare zi;
* sa fie cantarit, intors;
* sa i se respecte somnul (deoarece in acest timp este secretat hormonul de crestere).

De la 2 la 3 saptamani. Perioada de tranzitie

Ochii catelului se deschid in jurul varstei de 2 saptamani si incepe sa auda la 3 saptamani. In acest moment tresare cand aude un zgomot.
Perioada de tranzitie este una de joctiune, definita in mod artificial. Situata intre perioada neonatala si cea de socializare, aceasta incepe cu deschiderea ochilor (la 10-16 zile) si se incheie cu aparitia reflexului de tresarire la stimuli auditivi (la 21-25 de zile).
Perioada de tranzitie integreaza diverse concepte interesant de definit: maturizarea simturilor, atasamentul reciproc, constientizarea propriei identitati, problemele legate de acest tip de constientizare si reflexul tresaririi la zgomot.
Maturizarea senzoriala

Cainele vede, simte si va auzi in curand. Creierul sau trece printr-un proces de maturizare complementara, iar catelul isi insuseste noi date senzoriale. In ciuda surditatii temporare, catelul maraie si latra.
Atasamentul reciproc

De acum inainte cainele isi recunoaste mama (prin intermediul vazului si al mirosului), iar atasamentul devine reciproc. In caz de separare, ambii au sentimentul de disperare. Mama nu mai poate fi inlocuita de o perna calda sau de o alta mama; doar ea si nimeni altcineva este sursa de calmare.
Reflexul tresaririi la zgomot

Aparitia acestui reflex reprezinta capacitatea de a auzi, maturizarea cortexului temporal si, conform definitiei, incheierea perioadei de tranzitie si inceputul celei de socializare. Acest test si semnificatia sa au fost confirmate de Pageat.
Testul reflexului de trasarire

Cum se realizeaza testul reflexului de tresarire?

* asezati catelul pe o suprafata moale si calduta pentru a nu-l stresa
* bateti din palma la aproximativ 10 cm deasupra capului sau;
* catelul tresare, se ridica pe membrele anterioare si se asaza la loc.

Anomaliile reflexului de tresarire

Reflexul poate fi diminuat (absent) sau sporit.

* Reflex absent. Surditatea cainelui. Acest test negativ este util pentru depistarea precoce a surditatii la dalmatian si la dogul argentinian, doua dintre rasele sensibile.
* Reflex ridicat. Tresarirea este foarte violenta. Cainele cade intr-o parte si tremura timp de cateva minute. Acest test pozitiv excesiv este caracterisitic depresiei generate de detasarea precoce de mama.

Sfaturi

La varsta cuprinsa intre 20 si 25 de zile este recomandat sa:

* testati vazul cainelui;
* testati auzul si reflexul de tresarire batand din palme deasupra capului catelului. Cel normal tresare si cade pe labe. Cel anormal nu tresare sau cade pe o parte, tremurand. In aceste doua cazuri trebuie consultat un veterinar.

Imi dai fundita?