Nu trebuie sa te simti vinovata, ai facut un bine. M-as fi simtit egoista, daca as fi tinut-o cu forta langa mine, in viata, stiind ca se chinuie. Ai ales cea mai buna decizie pentru ea.
Buna.Nu am mai trecut fix prin decizia eutanasierii, dar primul animalut de companie, un motan, mi-a murit in brate.Medicul a zis ca vom face ce se poate, insa dupa o saptamana de tratament zilnic, ne-a trezit dimineata cu un urlet si un mieunat sfasietor, iar in cateva minute s-a dus.Il aveam cam de un an, si fiind imediat dupa liceu, cand inca simteam totul mai profund si agonizant decat trebuia, am plans ca pentru moartea unui om.Deci stiu ca doare enorm, dar va trece si asta. Exista multe animalute care inca asteapta iubire si va incurajez sa adoptati un alt catel dupa perioada de vindecare.
Nu am trecut prin asta, dar mi-au murit animale și știu cât de greu e.Te atașezi de ele și ajung să facă parte din familia ta și suferința e mare, e normal. Pe mine m-a ajutat faptul că mi-am luat alte animale mereu.Și nu e ca și când le va înlocui pe celelalte, dar ajungi să te atașezi de noul animăluț și încet încet uiți de tristețe pentru că ești copleșit de iubire și bucurie de la noul amic.Lui îi vei oferi toată iubirea pe care ai oferit-o și înainte.
Este greu când moare un animal de companie mie acum câteva luni a murit câinele o durat cam 1/2 săptămâni până să uit de el
Eu am fost nevoita in urma cu mai mult de un an jumate sa imi eutanasiez una din cele doua cateluse si a fost crunt.Reprosuri ca poate nu am facut tot ce era posibil desi am facut destule.Procese de constiinta.Mila infinita pentru bietul catelus care nu a facut nimic altceva decat sa ne ofere iubirea ei neconditionat. Teama ca va suferi si cealalta de disparitia brusca a prietenei ei.Nici dupa atata timp nu am reusit sa ma detasez de aceste ganduri si pareri de rau, probabil nu vor trece niciodata desi nu ma mai gandesc atat de des ca la inceput
De obicei cainii cand simt moartea, se duc undeva departe de stapanii lor si mor singuri. ( E foarte ciudat acest comportament, pare ca chiar nu vrea ca stapanul sa sufere ).
Poate in cazul tau, catelusa respectiva a tot plecat sa moara, dar se mai intorcea inapoi cand "credea" ea ca nu e tata de grava situatia, chinuindu-se mereu.