| EmoPikachu a întrebat:

Eu sunt pasionata de varcolaci, vampiri si altele.Am citit un articol in care oamenii au recunoscut ca sunt varcolaci si au mai spus cum se transformau etc..Stiu ca suna ciudat dar sunteti careva varcolac sau ceva?


- Va rog nu radeti si nu luati in batjocura!
- Nu am stiut la ce categorie sa pun asa ca pun la Hobbies&Pets!
-Asa vreau sa aflu daca chiar exista!

Răspuns Câştigător
| Gabriel_Deac_1994 a răspuns:

E in-trun sat (Boldut) este un fel de legenda ca noaptea pa luna plina multi oameni se tresesc cu pui, gaini etc. muscate si omarate si multi il suspecta pe un om care nu vorbeste deloc dar nu este mut dar ii creste par mare la luna plina. (Spun doar ce am auzit)

| EmoPikachu explică (pentru Gabriel_Deac_1994):

Stiu ca am raspuns dupa mult timp, dar am o senzatie ca nu acel om care nu vb e problema ci altul care poate se ascunde Iin umbra acelui om..asa se intampla si in filme...cel care nu vb poate stie cine e devina si ii e frica sa spuna happy

27 răspunsuri:
| DarQueen a răspuns:

Prea mult Twilight aici..pe bune, trăiește în realitate nu în scenarii de film.

| Frank51 a răspuns:

Si eu ma uit in fiecare zi la filme cu vampiri, zombie, varcolaci, si-mi plac foarte tare, dar nu m-am gandit pana acum la asta, fara sa stiu ma ridic din somn si plec afara (am noroc ca stau la curte) si multe altele, vorbesc singur, si a doua zi mama imi spune ca m-a auzit ca am vorbit si eu nici nu stiam, a mai fost o faza cand am sarit din pat si am inceput sa urlu si apoi mi-am revenit si mi-am dat seama ca eu nu am vrut... inca o faza a fost cand m-am dat jos din pat si am plecat, am deschis usa, am iesit afara si nu mai stiu de ce am facut asta (am deschis 2 usi, prima din dormitor si a2-a spre afara, si apoi am plecat inapoi in pat, si a doua zii mama mi-a spus ca am fost afara. foarte ciudat.

Am vorbit foarte serios. daca nu te regasesti in spusele de mai sus inseamna ca nu ai probleme mari...

| Duucu a răspuns (pentru Frank51):

Și nici nu știi cu cine vorbeai? Adică e foarte interesant ce spui.
Și eu am pățit odată, în timp ce dormeam mi-am zgăriat dinți d-ăia cu colți pe mănă, însă nu știu sigur dacă eram eu.

| Frank51 a răspuns (pentru Duucu):

Nu stiam ce fac, ca si cum nu faceam eu, nu vorbeam eu, dar exista sanse ca ceea ce fac noaptea sa fie si de la filme, din spusele altora, dar nu sunt sigur, adica de ce sa merg afara, din cauza unui film? cum?

Mai sunt unele faze cand dintr-o data sar in sus si ma uit pe pereti si parca vad ceva ce se misca...

O data am sarit asa tare si am sarit jos din pat si am luat un bat de la o floare (din camera) si cu acel bat impungeam peretele foarte tare laughing a 2-a zii saracu perete era ciuruit. si nu stiam cine a facut-o, apoi am aflat ca eu.

| Duucu a răspuns (pentru Frank51):

Interesant.Eu continui să cred că există și lucruri paranormale!

| Duucu a răspuns:

Mie-mi plac pirații.

| MLorand78 a răspuns:

Nu esti nebuna, si eu cred ca exista extraterestri, chiar exista, dar varcolaci si vampiri nu exista, cei care au spus ca sunt au probleme psihice.

| mariaalessandra a răspuns:

Nu exista. Nu ti se pare si asa periculoasa lumea in care traim. Dumnezeu nu a lasat pe pamant fiinta mai puternica(si priceputa si inteligenta)decat omul.Nu ar fi lasat pe lume ceva care sa manance in special oameni.

| AlexNet74 a răspuns:

Eu cel putin nu sunt :-), nu esti nebuna ...si eu odata ma gandeam la asta. Dar nu vreau sa te dezamagesc dar nu cred ca exista!

| dreams18 a răspuns (pentru AlexNet74):

Si eu ador filmele/povestile /cartile de genu' asta happy
Dar cu toate acestea nu trebuie sa credeti in asa ceva (chiar daca uneori mai avem niste dubii laughing ) Nimic din aceste,, creaturi" nu exista, sunt doar legende/mituri create pentru a atrage atentia sau pentru a creea frica in randul oamenilor de rand.
so take carewinking :*

| RM94 a răspuns:

Gagicamea este vampiroaica m-a supt de gat laughing.

| EmoPikachu explică:

Misterul oamenilor varcolaci
De-a lungul timpului, scrieri de tot felul vorbeau despre creaturi ciudate care in noptile cu luna plina se transformau, devenind, din oameni, fiare, ucigand deopotriva animale sau oameni. Putini erau cei care se incumetau sa lupte impotriva unui varcolac si de regula castigau cei care foloseau arme mistice, imbinand puterea armelor traditionale cu armele oferite de credinta. Imagini de varcolaci gasim intr-o serie de picturi. Vedem cum bestia este jumatate om si jumatate lup, intrupand o forta fantastica in fata careia nu putea sta nici un animal si nici un om. Unii i-au spus animalul de prada perfect, altii i-au spus creatura diavolului. Unde se termina legenda si unde incepe adevarul?! Pentru a proteja identitatea persoanelor din materialul urmator am folosit alte nume si locatii.
Langa mine era corpul unui dog, sfasiat
Marian Dumitra are aproape 50 de ani si locuieste in apropiere de Rimnicu Sarat. La prima vedere pare o persoana simpla, fara a avea o constitutie atletica ci mai curand astenica. Desi in viata de zi cu zi, Marian nu practica nici un fel de sport, in perioadele de transformare muschii lui pot invinge orice atlet. A simtit transformarea in jurul varstei de 24 de ani.
"A inceput prin pierderi de cunostinta. Pur si simplu picam fara sa mai stiu nimic, iar a doua zi ma trezeam la zeci de kilometri distanta, fara sa-mi amintesc nimic din ce se intamplase intre timp".
Acesta a fost si motivul pentru care parintii saI l-au internat intr-un spital de boli nervoase, pentru tratament. Nimic insa nu a ajutat. Iar ceea ce ii deruta pe specialisti, erau urmele vizibile de zgirieturi de pe spatele pacientului, precum si cele de muscaturi in zone unde el singur nu putea ajunge.
"Primii medici m-au declarat nebun si m-au internat ca sa ma, sa nu-mi mai fac rau singur, cum spuneau ei. Dar nici unul nu a putut explica cum anume ma singur de spate, chiar din zona coloanei vertebrale. Pina la urma au decis ca parintii mei sau prieteni pe care ii protejam, imi faceau rau cu buna stiinta, fara ca eu sa-mi dau seama".
Numai ca, dincolo de ranile dobindite fara sa stie cum, Marian a inceput sa aiba cosmaruri.
"Visam ca haituiesc si sunt haituit, la randul meu, de tot felul de fiare salbatice. De fiecare data castigam si apoi le beam sangele. Cel mai rau era faptul ca imi si placea ceea ce faceam".
Unul dintre psihiatri si-a dat seama ca noptile in care pacientul avea cosmaruri, coincideau cu perioadele lipsa din memoria acestuia. La vremea respectiva s-a incercat o regresie hipnotica, dar cunostintele insuficiente au dus la un esec medical. In fisa medicala a barbatului s-a scris ca sufera de somnambulism si ca din cauza asta pleca noptile fara sa stie unde si nici ce facea in acel timp. Cel mai greu de explicat au fost urmele de muscaturi si de gheare de pe corp.
"La un moment dat aveam spatele o rana vie, iar medicii erau sceptici in ce priveste vindecarea mea, mai ales ca totul se petrecuse intr-o noapte de iarna si unele rani deja degerasera si obrintisera".
Numai ca in mai putin de sapte zile de tratament, Marian se vindecase complet. SI spre stupefactia medicilor, pe spate nu-I ramasese nici macar o cicatrice mica.
"Am pus lucrurile cap la cap si mi-am dat seama ce se intampla, in realitate, cu mine. Atunci mi-am luat la revedere de la ai mei si am plecat departe de cei dragi, de teama ca, altfel, intr-o zi, as putea ajunge sa le fac rau, fara voia mea". In 1997 l-a cunoscut pe domnul Pavel Ioan, hipno-terapeut, care l-a ajutat sa inteleaga fenomenul transformarii sale si sa-l controleze.
"Credeam ca voi ajunge sa ma leg cu lanturi de pat, dar domnul Ioan mi-a aratat ca in fiecare dintre noi exista o forta care ne poate ajuta in viata. Mai greu e sa constientizezi acea forta si sa inveti sa o accesezi si controlezi. Chiar daca nu voi reusi sa ma vindec niciodata, macar stiu cum sa-mi controlez dorintele animalice".
Intrebat daca are vreo amintire mai putin placuta, spune ca da.
"Era prin 1995 sau 1996, nu mai stiu exact si eram in vizita la un prieten. Cand mi-am revenit, dimineasa, eram intr-un parc din Bucuresti, pe jumatate dezbracat, plin de muscaturi si de sange, iar langa mine era corpul unui dog, sfasiat. Deja se strinsesera cativa gura-casca in preajma. Am stiut exact ce s-a intamplat si mi-era teama de urmari. Nu m-am pierdut cu firea, am luat corpul caineui si am plecat spre casa prietenului meu. Toata lumea credea ca am fost atacati de niste golani. Norocul meu a fost ca si prietenul lipsea si am avut timp sa ma spal si sa ma schimb. Cand s-a intors era convins ca ramasesem peste noapte la vreo cunostinta feminina. Iar eu nu l-am contrazis. Ce sa-I fi spus?! Ca am alergat prin parc si am sfasiat un caine urias?!"
Toate simturile mele se ascut pentru vanatoare
Andrei Florescu este un caz, am putea spune, opus lui Marian. El sustine ca este constiet de tot ceea ce I se intampla in timpul transformarii in varcolac dar ca nu se poate opune:
"O forta mai mare decat a mea imi blocheaza accesul la constient, controlind toate actiunile mele".
Dincolo de a se teme de ceea ce I se intampla, Andrei sustine ca abia asteapta momentele transformarii, pentru senzatiile deosebite pe care le are.
"Nu va puteti inchipui cum este. Ai impresia ca domini tot ce e viu in jurul tau, iar senzatia de forta este fantastica. Totul incepe printr-o stare de beatitudine, la fel ca starea de dupa ce ai baut un pahar de sampanie. Cand simt acea ameteala, stiu ca a venit momentul sa vinez si nimic nu-mi poate scapa. Pentru ca eu sunt vanatorul absolut, eu sunt arma perfecta".
Dupa starea de ameteala, un fel de ceata rosiatica I se pune pe ochi si minute in sir nu poate vedea nimic. In tot acest timp simte si aude ceea ce se intampla in preajma sa. Numai ca cele doua stari sunt mult amplificate:
"Pot auzi ce ii spune vecina de la ultimul etaj sotului sau sau chiar ce isi spun niste indragostiti aflati la cateva sute de metri de mine".
Apoi, treptat, valul I se ridica de pe ochi si incepe sa vada.
"Noaptea vad aproape la fel de bine ca ziua. E fantastic, va spun".
Apoi simte cum intreg trupul sau se transforma, devenind puternic. Nu s-a uitat niciodata in oglinda, pentru ca, spune el, "in acele momente nu mai gindesc ca un om civilizat. Nu mai stiu ce este o oglinda sau lucruri de acest gen. Toate simturile mele se ascut pentru vanatoare".
Nu a avut curajul nici sa experimenteze starea alaturi de niste prieteni, pentru ca nu stie care pot fi urmarile, daca le poate face rau sau daca se va putea controla. Intrebat daca pina la ora actuala a atacat vreun om, raspunde negativ.
"Am vanat o gramada de animale. Am vanat caini, pisici, cai, tauri, chiar lupi si ursi, dar niciodata vreun om. Prezenta oamenilor ma nelinisteste. Imi creeaza o stare de disconfort si o iau la fuga. Sper ca niciodata sa nu imi atac semenii".
Daca a avut probleme vreodata din cauza transformarilor sale?! Da, de mai multe ori, dar asta se intampla imediat dupa ce inceta transformarea.
"M-am trezit, la un moment dat, intr-o unitate militara, alaturi de un caine de paza. M-au arestat si au vrut sa ma bage in tribunal, dar la expertiza psihologica am iesit… nebun… Mi-au dat o amenda si m-au lasat in pace. Alta data m-am trezit pe un stilp de inalta tensiune. Nu stiu nici acum cum am reusit sa ma controlez ca sa cobor".
Andrei nu considera ca ceea ce se intampla cu el este o boala. El spune ca in fiecare dintre noi exista instinctul de vanator, instinct pe care viata moderna l-a adormit.
"Mostenirea noastra genetica este cea a vanatorilor. Primii oameni au fost vanatori, iar de la ei am mostenit genele respective. Nu e ceva contra firii ci face parte din noi insine, din ceea ce ne-au lasat mostenire inaintasii".
Nu crede in traditia populara care spune ca cel muscat de un varcolac s-ar transforma la randul sau: "Ar insemna ca o mare parte din femeile pe care le-am iubit sa se fi transformat deva in varcolaci ori nici pe departe". Nu cunoaste pe nimeni care sa-I semene si spera ca fiul sau, cand se va naste, sa-I mosteneasca genele de pradator.
Neamul blestemat
In apropiere de Bolovani, judetul Dimbovita, locuieste familia padurarului Alexa. Oamenii sunt padurari de cateva generatii bune. Bunicul, care are 89 de ani, sustine ca a participat la vanatori ale fostilor regi Carol II si Mihai. Toti membrii familiei ocupa o casa de vanatoare, la cativa kilometri de sat, intr-una din marginile padurii. Dar dincolo de vrednicia familiei, oamenii din sat au o poveste cel putin infricosatoare. Ei spun ca de trei generatii, cel putin unul din membrii familiei se transforma in varcolaci si ataca animalele din padure. Sunt oameni care jura ca i-au vazut cum sfirtecau cu dintii si cu degetele, cerbii si ciutele si chiar porcii mistreti.
"Ma intorceam cu cumatrul meu si cu un vecin. Adunasem niste lemne si ne feream de padurar. La un moment dat, la vreo 200 de metri, am auzit un urlet de ni s-a facut parul maciuca in cap. Am aruncat lemnele si am luat-o la goana, crezind ca va fi fiind cine stie ce lighioana din padure. Numa` ca ce-am alergat noi cateva minute sau cit o fi fost, vedem intr-un luminis trei aratari ciudate care rupeau dintr-un mistret. Noi ne intrebam ce va fi fiind, ca nu erau nici lupi si nici ursi si alte aratari care sa mai omoare ditamai mistretul?! SI nu va spun ca-n clipa aia, una din aratari si-a intors privirea spre noi, de parca ne-ar fi simtit. SI cu greu l-am recunoscut pe Niculaie, nepotul mijlociu al padurarului. Avea fata schimonosita de ura si plina de sange. Iar ochii, Doamne fereste-ma, nu am vazut in viata mea ceva mai infiorator. SI numa` ce a scos un urlet la fel ca cel dinainte, de am crezut ca murim de inima. Cred ca daca facea un pas spre noi, innebuneam toti trei", spune T.G. martorul nemaiauzitei fapte, aprobat de cumatrul lui.
Dar in loc sa-I atace, varcolacul s-a aruncat iar asupra lesului si a inceput sa-l sfartece. Numai asa au reusit ei sa fuga si sa scape. Alti consateni sustin chiar ca acelasi Niculaie, ar fi fost vazut prin curtile oamenilor si prin grajduri, sfirtecand cu degetele si dintii, fie cainii de paza fie ditamai dobitoacele. Mos Lisandru a fost printre cei pagubiti de atacurile varcolacului din neamul Alexa. El avea doua vaci si un bou. Intr-o noapte a fost trezit de mugetele animalelor. Si-a luat toporul si lanterna si s-a dus in grajd.
"Credeam ca o fi fiind niscai hoti sau cine stie ce dihanii la vaci. Numa` ca usa de la grajd nu mai era incuiata ci data de perete. Ma apropii usor si aud niste gemete surde si un fel de plescait, de-am crezut ca o iau razna. Am zis,, ca la vremea aia cam erau hoti de vite. Pun si eu un picior inainte si luminez locul. SI il vad pe Florica, taurul meu, culcat intr-o balta de sange si o mogildeata aplecata asupra lui. Numa` ca mogildeata, de la spate nu parea om. Cum a simtit lumina pe el, o data a racnit mogildeata si s-a repezit asupra mea. M-a trantit imediat si a incercat sa ma sfisie si pe mine. Nu stiu ce l-a speriat, poate lanterna sau poate ca l-am strigat pe nume cand l-am recunoscut. M-a lasat si a luat-o la fuga, dar eu tot am apucat sa arunc cu toporul dupa el si sa-l nimeresc in ceafa. A cazut si a urlat iar, apoi s-a ridicat si a luat-o la fuga".
Dimineata, omul s-a dus la seful de post si impreuna au plecat la casa padurarului. Numai ca acolo nu l-au gasit pe Niculaie – venise salvarea de dimineata si-l dusese la spital
"Spuneau ca I se obrintise o rana mai veche de la picior, dar eu nu cred. Ca dupa cateva zile, cand s-a intors, era legat la cap si nicidecum la picior".
Oamenii din Bolovani nu au curajul sa-si faca singuri dreptate, iar autoritatile nu pot organiza o… vanatoare de varcolaci. A incercat, mai demult, cineva, dar l-au gasit in padure, sfartecat de… mistreti, dupa cum spunea raportul medico-legal. De atunci nimeni nu a mai avut curajul sa se puna impotriva celor din familia Alexa, mai ales ca atacurile din sat dunt foarte rare, varcolacii preferand animalele salbatice in locul celor de casa. La Contesti de Sus, putin mai departe de Bolovani, o femeie de 76 de ani sustine ca stie secretul familiei Alexa. Spune ca primul Alexa ar fi fost adus pe vremuri, de unul dim membrii familiei Contescu si ca, in timpul unei vanatori nocturne, ar fi fost muscat de o creatura ciudata pe care, ulterior, vanatorii au haituit-o si au ucis-o.
"Creatura aia fusese un varcolac si batrinul Alexa s-a transformat si el, maica. SI de atunci, toti din familia aia au fost blestemati sa nu fie nici oameni nici fiara. Daca o fi mina Domnului sau a Diavolului, asta eu nu pot ca sa stiu, dar oamenii aia isi duc blestemul din generatie in generatie. Cine stie pina cand?!"
Eliszar

| EmoPikachu explică (pentru EmoPikachu):

Asta e articolul, daca va intereseaza, va spun e foarte interesant!

| EmoPikachu explică:

Misterul oamenilor varcolaci
De-a lungul timpului, scrieri de tot felul vorbeau despre creaturi ciudate care in noptile cu luna plina se transformau, devenind, din oameni, fiare, ucigand deopotriva animale sau oameni. Putini erau cei care se incumetau sa lupte impotriva unui varcolac si de regula castigau cei care foloseau arme mistice, imbinand puterea armelor traditionale cu armele oferite de credinta. Imagini de varcolaci gasim intr-o serie de picturi. Vedem cum bestia este jumatate om si jumatate lup, intrupand o forta fantastica in fata careia nu putea sta nici un animal si nici un om. Unii i-au spus animalul de prada perfect, altii i-au spus creatura diavolului. Unde se termina legenda si unde incepe adevarul?! Pentru a proteja identitatea persoanelor din materialul urmator am folosit alte nume si locatii.
Langa mine era corpul unui dog, sfasiat
Marian Dumitra are aproape 50 de ani si locuieste in apropiere de Rimnicu Sarat. La prima vedere pare o persoana simpla, fara a avea o constitutie atletica ci mai curand astenica. Desi in viata de zi cu zi, Marian nu practica nici un fel de sport, in perioadele de transformare muschii lui pot invinge orice atlet. A simtit transformarea in jurul varstei de 24 de ani.
"A inceput prin pierderi de cunostinta. Pur si simplu picam fara sa mai stiu nimic, iar a doua zi ma trezeam la zeci de kilometri distanta, fara sa-mi amintesc nimic din ce se intamplase intre timp".
Acesta a fost si motivul pentru care parintii saI l-au internat intr-un spital de boli nervoase, pentru tratament. Nimic insa nu a ajutat. Iar ceea ce ii deruta pe specialisti, erau urmele vizibile de zgirieturi de pe spatele pacientului, precum si cele de muscaturi in zone unde el singur nu putea ajunge.
"Primii medici m-au declarat nebun si m-au internat ca sa ma, sa nu-mi mai fac rau singur, cum spuneau ei. Dar nici unul nu a putut explica cum anume ma singur de spate, chiar din zona coloanei vertebrale. Pina la urma au decis ca parintii mei sau prieteni pe care ii protejam, imi faceau rau cu buna stiinta, fara ca eu sa-mi dau seama".
Numai ca, dincolo de ranile dobindite fara sa stie cum, Marian a inceput sa aiba cosmaruri.
"Visam ca haituiesc si sunt haituit, la randul meu, de tot felul de fiare salbatice. De fiecare data castigam si apoi le beam sangele. Cel mai rau era faptul ca imi si placea ceea ce faceam".
Unul dintre psihiatri si-a dat seama ca noptile in care pacientul avea cosmaruri, coincideau cu perioadele lipsa din memoria acestuia. La vremea respectiva s-a incercat o regresie hipnotica, dar cunostintele insuficiente au dus la un esec medical. In fisa medicala a barbatului s-a scris ca sufera de somnambulism si ca din cauza asta pleca noptile fara sa stie unde si nici ce facea in acel timp. Cel mai greu de explicat au fost urmele de muscaturi si de gheare de pe corp.
"La un moment dat aveam spatele o rana vie, iar medicii erau sceptici in ce priveste vindecarea mea, mai ales ca totul se petrecuse intr-o noapte de iarna si unele rani deja degerasera si obrintisera".
Numai ca in mai putin de sapte zile de tratament, Marian se vindecase complet. SI spre stupefactia medicilor, pe spate nu-I ramasese nici macar o cicatrice mica.
"Am pus lucrurile cap la cap si mi-am dat seama ce se intampla, in realitate, cu mine. Atunci mi-am luat la revedere de la ai mei si am plecat departe de cei dragi, de teama ca, altfel, intr-o zi, as putea ajunge sa le fac rau, fara voia mea". In 1997 l-a cunoscut pe domnul Pavel Ioan, hipno-terapeut, care l-a ajutat sa inteleaga fenomenul transformarii sale si sa-l controleze.
"Credeam ca voi ajunge sa ma leg cu lanturi de pat, dar domnul Ioan mi-a aratat ca in fiecare dintre noi exista o forta care ne poate ajuta in viata. Mai greu e sa constientizezi acea forta si sa inveti sa o accesezi si controlezi. Chiar daca nu voi reusi sa ma vindec niciodata, macar stiu cum sa-mi controlez dorintele animalice".
Intrebat daca are vreo amintire mai putin placuta, spune ca da.
"Era prin 1995 sau 1996, nu mai stiu exact si eram in vizita la un prieten. Cand mi-am revenit, dimineasa, eram intr-un parc din Bucuresti, pe jumatate dezbracat, plin de muscaturi si de sange, iar langa mine era corpul unui dog, sfasiat. Deja se strinsesera cativa gura-casca in preajma. Am stiut exact ce s-a intamplat si mi-era teama de urmari. Nu m-am pierdut cu firea, am luat corpul caineui si am plecat spre casa prietenului meu. Toata lumea credea ca am fost atacati de niste golani. Norocul meu a fost ca si prietenul lipsea si am avut timp sa ma spal si sa ma schimb. Cand s-a intors era convins ca ramasesem peste noapte la vreo cunostinta feminina. Iar eu nu l-am contrazis. Ce sa-I fi spus?! Ca am alergat prin parc si am sfasiat un caine urias?!"
Toate simturile mele se ascut pentru vanatoare
Andrei Florescu este un caz, am putea spune, opus lui Marian. El sustine ca este constiet de tot ceea ce I se intampla in timpul transformarii in varcolac dar ca nu se poate opune:
"O forta mai mare decat a mea imi blocheaza accesul la constient, controlind toate actiunile mele".
Dincolo de a se teme de ceea ce I se intampla, Andrei sustine ca abia asteapta momentele transformarii, pentru senzatiile deosebite pe care le are.
"Nu va puteti inchipui cum este. Ai impresia ca domini tot ce e viu in jurul tau, iar senzatia de forta este fantastica. Totul incepe printr-o stare de beatitudine, la fel ca starea de dupa ce ai baut un pahar de sampanie. Cand simt acea ameteala, stiu ca a venit momentul sa vinez si nimic nu-mi poate scapa. Pentru ca eu sunt vanatorul absolut, eu sunt arma perfecta".
Dupa starea de ameteala, un fel de ceata rosiatica I se pune pe ochi si minute in sir nu poate vedea nimic. In tot acest timp simte si aude ceea ce se intampla in preajma sa. Numai ca cele doua stari sunt mult amplificate:
"Pot auzi ce ii spune vecina de la ultimul etaj sotului sau sau chiar ce isi spun niste indragostiti aflati la cateva sute de metri de mine".
Apoi, treptat, valul I se ridica de pe ochi si incepe sa vada.
"Noaptea vad aproape la fel de bine ca ziua. E fantastic, va spun".
Apoi simte cum intreg trupul sau se transforma, devenind puternic. Nu s-a uitat niciodata in oglinda, pentru ca, spune el, "in acele momente nu mai gindesc ca un om civilizat. Nu mai stiu ce este o oglinda sau lucruri de acest gen. Toate simturile mele se ascut pentru vanatoare".
Nu a avut curajul nici sa experimenteze starea alaturi de niste prieteni, pentru ca nu stie care pot fi urmarile, daca le poate face rau sau daca se va putea controla. Intrebat daca pina la ora actuala a atacat vreun om, raspunde negativ.
"Am vanat o gramada de animale. Am vanat caini, pisici, cai, tauri, chiar lupi si ursi, dar niciodata vreun om. Prezenta oamenilor ma nelinisteste. Imi creeaza o stare de disconfort si o iau la fuga. Sper ca niciodata sa nu imi atac semenii".
Daca a avut probleme vreodata din cauza transformarilor sale?! Da, de mai multe ori, dar asta se intampla imediat dupa ce inceta transformarea.
"M-am trezit, la un moment dat, intr-o unitate militara, alaturi de un caine de paza. M-au arestat si au vrut sa ma bage in tribunal, dar la expertiza psihologica am iesit… nebun… Mi-au dat o amenda si m-au lasat in pace. Alta data m-am trezit pe un stilp de inalta tensiune. Nu stiu nici acum cum am reusit sa ma controlez ca sa cobor".
Andrei nu considera ca ceea ce se intampla cu el este o boala. El spune ca in fiecare dintre noi exista instinctul de vanator, instinct pe care viata moderna l-a adormit.
"Mostenirea noastra genetica este cea a vanatorilor. Primii oameni au fost vanatori, iar de la ei am mostenit genele respective. Nu e ceva contra firii ci face parte din noi insine, din ceea ce ne-au lasat mostenire inaintasii".
Nu crede in traditia populara care spune ca cel muscat de un varcolac s-ar transforma la randul sau: "Ar insemna ca o mare parte din femeile pe care le-am iubit sa se fi transformat deva in varcolaci ori nici pe departe". Nu cunoaste pe nimeni care sa-I semene si spera ca fiul sau, cand se va naste, sa-I mosteneasca genele de pradator.
Neamul blestemat
In apropiere de Bolovani, judetul Dimbovita, locuieste familia padurarului Alexa. Oamenii sunt padurari de cateva generatii bune. Bunicul, care are 89 de ani, sustine ca a participat la vanatori ale fostilor regi Carol II si Mihai. Toti membrii familiei ocupa o casa de vanatoare, la cativa kilometri de sat, intr-una din marginile padurii. Dar dincolo de vrednicia familiei, oamenii din sat au o poveste cel putin infricosatoare. Ei spun ca de trei generatii, cel putin unul din membrii familiei se transforma in varcolaci si ataca animalele din padure. Sunt oameni care jura ca i-au vazut cum sfirtecau cu dintii si cu degetele, cerbii si ciutele si chiar porcii mistreti.
"Ma intorceam cu cumatrul meu si cu un vecin. Adunasem niste lemne si ne feream de padurar. La un moment dat, la vreo 200 de metri, am auzit un urlet de ni s-a facut parul maciuca in cap. Am aruncat lemnele si am luat-o la goana, crezind ca va fi fiind cine stie ce lighioana din padure. Numa` ca ce-am alergat noi cateva minute sau cit o fi fost, vedem intr-un luminis trei aratari ciudate care rupeau dintr-un mistret. Noi ne intrebam ce va fi fiind, ca nu erau nici lupi si nici ursi si alte aratari care sa mai omoare ditamai mistretul?! SI nu va spun ca-n clipa aia, una din aratari si-a intors privirea spre noi, de parca ne-ar fi simtit. SI cu greu l-am recunoscut pe Niculaie, nepotul mijlociu al padurarului. Avea fata schimonosita de ura si plina de sange. Iar ochii, Doamne fereste-ma, nu am vazut in viata mea ceva mai infiorator. SI numa` ce a scos un urlet la fel ca cel dinainte, de am crezut ca murim de inima. Cred ca daca facea un pas spre noi, innebuneam toti trei", spune T.G. martorul nemaiauzitei fapte, aprobat de cumatrul lui.
Dar in loc sa-I atace, varcolacul s-a aruncat iar asupra lesului si a inceput sa-l sfartece. Numai asa au reusit ei sa fuga si sa scape. Alti consateni sustin chiar ca acelasi Niculaie, ar fi fost vazut prin curtile oamenilor si prin grajduri, sfirtecand cu degetele si dintii, fie cainii de paza fie ditamai dobitoacele. Mos Lisandru a fost printre cei pagubiti de atacurile varcolacului din neamul Alexa. El avea doua vaci si un bou. Intr-o noapte a fost trezit de mugetele animalelor. Si-a luat toporul si lanterna si s-a dus in grajd.
"Credeam ca o fi fiind niscai hoti sau cine stie ce dihanii la vaci. Numa` ca usa de la grajd nu mai era incuiata ci data de perete. Ma apropii usor si aud niste gemete surde si un fel de plescait, de-am crezut ca o iau razna. Am zis,, ca la vremea aia cam erau hoti de vite. Pun si eu un picior inainte si luminez locul. SI il vad pe Florica, taurul meu, culcat intr-o balta de sange si o mogildeata aplecata asupra lui. Numa` ca mogildeata, de la spate nu parea om. Cum a simtit lumina pe el, o data a racnit mogildeata si s-a repezit asupra mea. M-a trantit imediat si a incercat sa ma sfisie si pe mine. Nu stiu ce l-a speriat, poate lanterna sau poate ca l-am strigat pe nume cand l-am recunoscut. M-a lasat si a luat-o la fuga, dar eu tot am apucat sa arunc cu toporul dupa el si sa-l nimeresc in ceafa. A cazut si a urlat iar, apoi s-a ridicat si a luat-o la fuga".
Dimineata, omul s-a dus la seful de post si impreuna au plecat la casa padurarului. Numai ca acolo nu l-au gasit pe Niculaie – venise salvarea de dimineata si-l dusese la spital
"Spuneau ca I se obrintise o rana mai veche de la picior, dar eu nu cred. Ca dupa cateva zile, cand s-a intors, era legat la cap si nicidecum la picior".
Oamenii din Bolovani nu au curajul sa-si faca singuri dreptate, iar autoritatile nu pot organiza o… vanatoare de varcolaci. A incercat, mai demult, cineva, dar l-au gasit in padure, sfartecat de… mistreti, dupa cum spunea raportul medico-legal. De atunci nimeni nu a mai avut curajul sa se puna impotriva celor din familia Alexa, mai ales ca atacurile din sat dunt foarte rare, varcolacii preferand animalele salbatice in locul celor de casa. La Contesti de Sus, putin mai departe de Bolovani, o femeie de 76 de ani sustine ca stie secretul familiei Alexa. Spune ca primul Alexa ar fi fost adus pe vremuri, de unul dim membrii familiei Contescu si ca, in timpul unei vanatori nocturne, ar fi fost muscat de o creatura ciudata pe care, ulterior, vanatorii au haituit-o si au ucis-o.
"Creatura aia fusese un varcolac si batrinul Alexa s-a transformat si el, maica. SI de atunci, toti din familia aia au fost blestemati sa nu fie nici oameni nici fiara. Daca o fi mina Domnului sau a Diavolului, asta eu nu pot ca sa stiu, dar oamenii aia isi duc blestemul din generatie in generatie. Cine stie pina cand?!"

| Dontforgettosmile a răspuns:

Varcolaci si vampiri exista! Dar nu-s asa cum crezi tu! Vampirii sunt niste oameni rai care dupa ce-si omoara rudele/prada, le sug sangele! Exista oameni dusi cu pluta! Oameni psihopati, oameni de "6"! Si exista si oameni care noaptea ies afara si incep sa urle si sa sare pe garduri ca niste varcolaci! Dar nu-ti imagina ca acesti oameni cruzi sunt ca in desenele animate! Adica, noaptea, vampirilor nu le cresc coltii instantaneu si varcolacilor nu le creste par. Sunt niste oameni rai carora li se pune acest nume, bestii! Si, ca sa te intreb si eu ceva, de ce-ti pasa daca vreunu din noi e vampir sau ceva, ei, de ce? big grin

| EmoPikachu explică (pentru Dontforgettosmile):

Pai as vrea sa vorbesc cu ei sau ele!

| EmoPikachu explică (pentru Dontforgettosmile):

Pai voiam sa aflu mai multe si dac cineva ar fi m-ar putea ajuta!

| Pell a răspuns:

Eu In faza de luna Plina Am inceput sa ametesc Si sa vomit Imi tremura Tot Corpul.Ma Uit Si 30 de minute la luna nu pot sa-mi iau privirea.Am Un strigat De Lup care Animalele Reactioneaza Ori Urla Cu mine ori se agita Foarte rau

| MickeyMouse69 a răspuns:

Da sunt. Noapte mananc maimute si ziua oameni.
Si prea multe filme scumpo.Adica: The vampire diaries? Twilight? True blood...etc.
Inteleg ca esti fana..sau na citesti chestii de genu asta despre vampiri, dar nu exagera.Si eu ma gandeam asta inainte, dar sa fim sinceri...am fi morti majoritatea daca ar exista astfel de fiinte supranaturale. big grin

| EmoPikachu explică (pentru MickeyMouse69):

Serios Mickey Mouse, eu ma uit doar la True Blood, restul le urasc!

| MickeyMouse69 a răspuns (pentru EmoPikachu):

Si eu foarte serios spun.
Asta e obsesie prosteasca. Nu exista asa ceva...ti-am scris si mai sus. Am fi morti. :X

| larisuka12 a răspuns (pentru MickeyMouse69):

Bai, chiar nu va inteleg daca iti plac varcolacii sau vampirii, nu inseamna ca te-ai uitat la prea multe sf-uri, de pilda si mie imi plac foarte mult varcolacii, dar credeti-ma nu am vazut nici macar2 minute din filmul twilight dar stiu ca e cu varcolaci ptrk mil recomandau prieteni, si nici jurnalele vampirilor pentru ca il urasc.....deci nu va mai luati de oricine

| BublleXx a răspuns:

Sunt si vampiri de energie! Sunt unii oameni care au blocate caile spre marte si fura energie de la ceilalti oameni cu caile deschise. poti sa iti dai seama can un om este vampir de energie cand te ia in brate si tot sta langa tine sa iti fure energia, el nu isi da seama. P.S : asta am citit intr-o carte nu iti garantez :***

| Simion_Cosmin_1994 a răspuns:

Eu te credwinking!

| andiandica a răspuns:

Http://blogul-vampirilor.blogspot.ro/, pentru chestia cu vampiri intra pe chestia asta, nu te cred nebuna, sunt maar 78 % sanse ca vampiri sa existe deoarece specialisti au gasit cateva muscaturi diferite de altele pe gatul oamenilor, care nu erau de animale sau lupi, nu!
Acum exista posibilitatea de a exista vampiri, dar inca nu se stie daca este doar un mit! Cat este lumea maimare, si tegnologii mai multe, mai bune e poate descoperi! Daca vezi ceav din chestiile alea la un om care o sa le vezi pe site-ul ala. Ori chiar exista, ori isi bate joc de tine stiind ca crezi in vampiri
PS > chiar nu te cred nebuna

| gabi321 a răspuns:

Eu cred an varcolaci pentru ca si eu sunt unul