Cat poate trai in medie un pescarus?

Cativa ani

Morfologie
Pescăruşii sunt cam între mărimea unui porumbel şi a unui vultur (30 - 80 cm). Păsările au aripi suple şi ascuţite, iar la vârf au un cioc încovoiat şi puternic. Cele trei degete de la picior au o membrană interdigitală care le înlesneşte deplasarea pe apă. Pescăruşii au penajul colorat alb-cenuşiu, unele specii având pete sau dungi negre pe cap şi pe spate. La pescăruşi nu există un dimorfism sexual accentuat, dar masculii sunt ceva mai mari. Puii de pescăruş sunt frecvent de culoare cenuşie punctaţi cu negru, devenind păsări adulte la patru ani de la eclozionare.


[modifică] Răspândire şi mod de viaţă
Arealul de răspândire al pescăruşilor cuprinde mai ales regiunile temperate şi reci. Ele cuibăresc pe continent şi trăiesc pe mare sau pe fluviile mai mari în apropiere de coastă, cu excepţia pescăruşului argintiu „Larus argentatus", care trăieşte în largul mărilor.

Hrana pescăruşilor este atât animală cât şi vegetală, ea constând din deşeuri de la navele de pescuit sau de la fabricile de conserve, din peşte, crustacee, moluşte, sau alte animale marine mai mici, ca şi din rozătoare. Speciile mari de pescăruşi, care au mărimea unei raţe, ca de exemplu „Larus marinus", jefuiesc cuiburile altor păsări sau chiar vânează păsările adulte care sunt de obicei bolnave. Speciile mici de pescăruşi se hrănesc cu insecte şi viermi. Pescăruşii pot să bea apa de mare, sarea din apă fiind eliminată prin două glande care se află în apropierea ciocului. Pe ştrand pescăruşii fură frecvent prada altor păsări. Ei pot să atingă vârsta de 30 de ani.


[modifică] Reproducţie
În general pescăruşii au cuibul pe sol, dar unii cuibăresc pe stânci. Indiferent unde se află cuibul, ei formează colonii. În cuib femela depune 2 - 4 ouă, care sunt păzite de părinţii care pot ataca până şi omul. Puii eclozionează la 3 - 6 săptămâni, ei putând să alerge şi să înoate din prima zi, însă sunt hrăniţi la cuib de părinţi până la vârsta de 3 - 9 săptămâni.


[modifică] Genuri şi specii

Pescăruş de futună
Pescăruş cu cioc inelat
Pui
Pescăruş occidental
Pescăruş tipător
Pescăruş de stepă
Pescăruş mediteraneanCreagrus
C. furcatus
Larus
L. argentatus
L. armenicus
L. atlanticus
L. atricilla
L. audouinii
L. belcheri
L. brunnicephalus
L. bulleri
L. cachinnans
L. cachinnans mongolicus
L. michahellis
L. californicus
L. canus
L. cirrocephalus
L. crassirostris
L. delawarensis
L. dominicanus
L. fuliginosus
L. fuscus
L. genei
L. glaucescens
L. glaucoides
L. hartlaubii
L. heermanni
L. hemprichii
L. heuglini
L. hyperboreus
L. ichthyaetus
L. leucophthalmus
L. livens
L. maculipennis
L. marinus
L. melanocephalus
L. minutus
L. modestus
L. novaehollandiae
L. occidentalis
L. pacificus
L. philadelphia
L. pipixcan
L. relictus
L. ridibundus
L. saundersi
L. schistisagus
L. scopulinus
L. scoresbii
L. serranus
L. thayeri
L. vegae
L. vetula
Pagophila
P. eburnea
Rhodostethia
R. rosea
Rissa
R. brevirostris
R. tridactyla
Xema
X. sabini

[modifică] Vezi şi
Pescăruş albastru http://ro.wikipedia.org/wiki/Pesc%C4%83ru%C5%9F

Maxim shasa