N-am avut niciodata pisic castrat. Am avut motani in apartament, necastrati, si dupa varsta de 2 ani deveneau enervanti. Faceau pipi prin casa, veneau batuti si murdari, stateau in casa doar cat dormeau, mancau si plecau. De joaca nu putea fi vorba.
Acum, am o pisica de 5 ani, o tin in apartament, si de 2-3 ori pe saptamana o iau cu mine la curte, unde umbla libera prin iarba (prin copaci si printre picioarele mele). Cand o apuca si intra in calduri, ii dau niste pastile, si in 4-5 zile ii trec. A 'interactionat' cu cativa motani, dar nu se lasa 'prinsa', e batausa ca un motan. In plus, se joaca si acum. Pana anul asta era ca un puiut, se mai juca si singura, anul asta a devenit putin mai babuta. Se spune ca pisicile fac cancer 'acolo jos', daca nu le castrezi... Eu nu prea cred, mi se pare o alta prejudecata scoasa de idioti, precum si cea ca daca tii pisica in casa, iti intra par in ficat si trebuie sa te operezi, sau faci astm. Am pisica de la varsta de 7 ani, aproape neintrerupt... Dorm si pe perna la mine, am inghitit par cu nemiluita, si n-am nici pe naiba. Nici eu, nici restul familiei.
Am o cunostinta care tine multe pisici, si le castreaza de mici. Nu poti compara pisicile alea cu cele necastrate, sunt niste animale de jucarie. De fiecare data cand intru la acea persoana, pisicile sunt in aceleasi locuri, stau aproape toata ziua nemiscate. Plus ca au vreo 7-8kg una. A mea, cand da de o persoana straina, ridica codita in sus, si se duce tupeista, miroase persoana respectiva, exact ca un caine. Apasa cu botul in pantaloni
Plus ca odata cu castrarea, dispare si interesul asupra vanatului. A mea prinde pana si cartite din pamant, pe alea castrate danseaza soarecii.
Deci, eu nu sustin castrarea pisicilor. Si nu imi mai trebuie motani, pisicile sunt mult mai dragute, si mai curate.
In schimb, am observat ca la caini e diferita treaba, nu sunt diferente intre cainii castrati, si cei necastrati. Cel putin nu diferente sesizabile, ca la pisici.
Eu am un motan de 3 ani si e foarte jucaus, si cand nu vreau, a avut diabet o luna ( cum suna asta >.
Il tii doar in apartament? Sau umbla pe afara?
Doar in apartament, il vreau intreg. )
Atunci nu prea are rost sa-l castrezi. Mai bine sa-l ai 'intreg' si psihic. Am inteles ca dupa o varsta, castrarea are un impact psihic mult mai puternic.
Si sa faca pe unde are chef cand il apuca pe el damblaua?
Il poti educa. Daca il pedepsesti cum trebuie, in scurt timp e suficient sa-l certi, si deja stie ca urmeaza bataie. Motanii ne ascultau si cand ii certam, ca luau cate o palma de la oricine. Cu pisica de acum, avem probleme, ca doar eu ii mai dau cate o palma, celorlalti le e mila de ea. Spre exemplu, cat dorm eu, sta si se toaleteaza pe tastatura mea, trec ai mei pe langa ea si nu ii fac nimic. Cum ma trezesc eu, sare de acolo. Daca face o prostie, e suficient sa pornesc spre ea, si fuge mancand pamantul. Pe maica-mea o si ataca, si n-o poate stapani... Cu mine n-are curaj. Daca am fi toti mai severi cu pedepsele, ar fi mai cuminte, dar lor le e mila, ca e alba si pufoasa
Pedepsele astea nu afecteaza dragostea fata de stapan, e cel putin la fel de 'lipicioasa' cu mine, cum e si cu ceilalti.
Daca il ai intr-un apartament e indicat.
asa nu isi marcheaza teritoriul, adica nu urineaza prin casa, in plus mirosul urinei nu mai e asa de puternic.
partea cu instinctul de a vana nu dispare. e o felina si asta nu o sa dispara prin castrare.
chiar daca o sa castrezi o pisica sau un motan instinctul sexual nu dispare. insa o sa fie mai multa liniste in casa in perioada cand vrea sa se imperecheze.
Daca ii afecteaza sanatatea cumva. A avut diabet acum un an si o luna a trebuit sa-i fac insulina, are 3 ani acum.