Ce stiti depsre iepuri, nu imi dati site-uri, cu cat mai multe informatii cu atat mai bine, puteti sa-mi da-ti si poze, fundutza

Sunt albi, negrii, gri.etc.Au urechi lungi! Pot trai pe langa casa omului, in padure si la capie! Atata stiu si eu

Numerosi sunt cei care sunt vrajiti de acesti mici bulgari de blana cu urechi mari, care sunt iepurasii. Dar pentru a-i oferii conditii de viata care sa-i multumeasca, trebuie sa cunoastem mai multe lucruri.
O miniatura foarte simpatica. Exista numeroase specii de iepuri care pot fi clasificate in patru categorii: rase gigant (de la 4, 5 la 8 kg), medii (2, 5 la 4, 5 kg), mici (2 la 2, 5 kg) si pitice (sub 2 kg). Ultimele doua categorii sunt cele mai intalnite la noi in casa, dar vedeta este incontestabil, iepurele pitic. Exista, de asemenea, numeroase variante de culoare: polonezii sunt albi cu ochii albastrii sau rosii, de culoare, berbecii au urechile cazute, blanosii.
Daca sunt crescuti in conditii adecvate, iepurasii pot trai de la 7 la 10 ani. Nu ii adoptati daca sunt mai mici de doua luni, inainte de aceasta varsta au nevoie neaparat de mama lor pentru a se dezvolta normal.
Unde ii plasam? O cusca spatioasa, dotata cu rumegus si paie si plasata intr-un loc calm, ferit de curent ii va conveni de minune micutului dumneavoastra colocatar. Iepurele este un animal sociabil, deci este preferabil sa traiasca impreuna cu semenii sai. Atentie, insa! O convietuire care sa nu va dea batai de cap se poate realiza numai cu un grup de femele in care se poate introduce si un mascul castrat. Doi masculi vor avea mereu ceva de impartit si se vor bate, iar un cuplu sexual activ va crea un efect de avalansa: dupa o gestatie de o luna, iepuroaica naste de la 2 la 5 pui care dupa 8 luni vor fi capabili si ei sa se reproduca.
Cum ii hranim? Pentru a hrani corect iepurasii trebuie sa cunoastem doua informatii de o importanta vitala: dintii lor cresc in permanenta si trebuie sa se toceasca prin masticatie continuu iar sistemul digestiv are, de asemenea, o functionalitate permanenta. Iepurele are, deci, nevoie de o alimentatie abraziva, saraca in energie si bogata in fibre, care sa-i permita o masticatie indelugata si un tranzit digestiv multumitor. Este recomandat sa-i oferiti fan la discretie, verdeata (iarba, papadie) legume proapete si numai o cantitate mica de granule pentru iepuri. Date in cantitate mare, aceste granule satura rapid animalul, care isi va reduce activitatea de alimentare, favorizand aparitia afectiunilor de dinti si digestive. Iepurii mai au si o alta particularitate: manaca unele din fecalele pe care le elimina, numite "caecotrophes", mai mici si mai moi decat celelalte. Preluate direct din zona anala, acestea contin, intre altele, vitamine si proteine indispensabile sanatatii sale.
Cum ii protejam? Mixomatoza si boala hemoragica sunt doua maladii mortale care ameninta iepurii. Prima se transmite prin contact direct cu un iepure infectat, dar si prin tantari si purici iar cea de a doua prin contact direct cu un iepure bolnav sau cu obiecte infectate. Cum nu exista nici un remediu impotriva acestor boli, este absolut necesar ca iepurii care au acces extern sa urmeze ciclurile de vaccinare.
Lista cu alimente:
Mere

Afine

Banane uscate

Merisor

Cantalup

Struguri

Pepene zaharos

Portocale


Papaya

Pere

Piersica

Ananas

Zmeura (frunze, tulpini, fructe)

Capsune

Pepene verde

Fructe de paducel

Legume

Anghinare

Sparanghel

Salata verde

Laptuci

Frunze de fasole

Varfuri de sfecla

Sfecla

Radacini de sfecla

Broccoli

Varza de Bruxelles

Varza (frunze exterioare)

Morcovi (varfuri si radacini)

Conopida (frunze exterioare)

Gulie


Telina

Castravete

Andive

Escarole

Ardei verde

Nap

Gulie

Pastarnac

Frunze de mazare

Dovleac

Varfuri de ridiche

Spanac (frunze exterioare)

Sfecla de zahar

Dovlecel

Plante

Anason

Salvie

Salata Bernet

Orz

Busuioc

Coada soricelului

Musetel

Marar

Chimen dulce

Patrunjel


Tarhon

Arpagic (cu moderatie)

Oregano grecesc

Levantica

Lemn de lamai

Sovarv

Mustar

Rozmarin

Menta

Tataneasa

Flori

Galbenele

Papadie (bogata in calciu)

Crin

Garoafa

Margarete

Caprifoi

Liliac

Caltunas


Panseluta

Trifoi rosu

Trandafir

Muscata parfumata

Flori de dovlecei

Begonie

Viola

Violeta

Altele

Ghinda

Lucerna

Alune de fag

Cereale

Studenita

Trifoi

Cruciulita

Grau


Stir

Lucerna

Urzica

Plantain

Seminte de dovleac

Traista ciobanului

Seminte de floarea soarelui

Salcie

Plante otravitoare:

Anemone

Azalee

Caladium

Ciclama

Caldarusa

Mercurul cainelui

Untisor

Umbra noptii

Mac

Buton de aur

Narcisa galbena

Gloria diminetii

Gura leului

Lobelie

Smochine

Bobitei

Philodendron

Rhododendron


Cucuta

Piciorul cocosului

Galbenele de mlastina

Sofran de pajiste

Vasc

Chiparos

Patrunjel salbatic

Dalie

Crizanteme

Nemtisor de munte

Liliac de vale

Lalele

Iris

Cireasa de Ierusalim

Ienupar

Zambila

Lemn cainesc

Mare parte a copacilor carora nu le cad frunzele

Simptomele otravirii

Ingerarea plantelor otravitoare poate va poate afecta animalul de companie in mai multe feluri. Acestea variaza de la deranjamente stomacale pana la moarte.

Simptomele includ: salivare, alergii ale pielii si probleme cardiace si respiratorii; deoarece porcusorii de guineea nu pot sa vomite, stapanii isi dau seama ca ceva nu este in regula, de obicei, prea tarziu. Multi iepuri pot suferi un strs fiziologic dupa indigestia care le-a iritat tractul digestiv.

Primul ajutor in caz de otravire

Diagnosticul poate fi dificil, in afara de cazul in care iepurele este vazut mancand planta. Daca l-ati vazut facand acest lucru, aduceti cu dumneavoastra la medicul veterinar si planta respectiva, pentru ca medicul sa fie capabil sa il trateze mai rapid. De obicei, iepurilor le sunt administrate fluide pentru a ajuta eliminarea rapida a toxinelor din organism.

Incercati sa tineti animalul intr-un mediu cald si linistit, pentru a minimiza efectul socului pe care acesta il sufera.

Urechi lungi, se imperecheaza f. f. repede.

Iepurele de casă a păstrat multe dintre particularităţile biologice ale rudei sale sălbatice. Asemenea acestuia, are o activitate mai intensă odată cu venirea nopţii. Când are posibilitatea, chiar şi iepurele de casă sapă adăposturi în pămant şi acolo îşi stabileşte culcuşul.

Iepurele este un animal deosebit de fertil şi naşte câte 7-8 pui, câteodată chiar mai mulţi la o singură sarcină. Drept rezultat al domesticirii, iepurii de casă nu manifestă caracter sezonier în privinţa înmulţirii, însă în lunile de toamnă, în condiţiile scăderii duratei zilei, se manifestă o reducere uşoară a activităţii sexuale. Acest fapt dă posibilitatea ca, anual, de la o singură femelă (iepuroaică) să se obţină un număr de 5-6 naşteri, însumând în medie un număr de 34-40 de pui. Coeficientul ridicat de înmulţire la iepure este dat şi de perioada scurtă de gestaţie, proprie acestei specii, de numai 30-32 de zile. Femelele de iepure pot fi fecundate imediat dupa naştere, deoarece această specie combină în mod fericit sarcina şi lactaţia. Această particularitate este exploatată pe scară largă în practică. Fecundarea în termen de zece zile de la naştere se practică în sistemul de creştere intensivă, fecundarea din cea de a zecea până în cea de a douăzecea zi pentru sistemul de creştere semi-intensiv, iar după a douăzecea zi în sistemul de creştere extensivă a iepurilor. Dezvoltarea embrionară a fătului decurge de asemenea foarte repede. În cea de a 13-a - 15-a zi, embrionii au mărimea unei nuci, în cea de a 20-a zi, ei sunt aproape formaţi în întregime şi încep să capete caracterele morfologice (de formă şi aspect) specifice speciei. Femelele de iepure nasc, cel mai adesea, în timpul nopţii sau în primele ore ale dimineţii. Durata naşterii este de 15-20 de minute. Puii se nasc cu o greutate de la 45 la 80 de grame, în funcţie de rasa din care provin.

Caracteristici
Un iepure matur poate ajunge la 3-6 kg în greutate, în funcţie de sex şi rasă.
Poate trăi până la 7 ani
Formula dentară: 2 * (I 2/1, C 0/0, P 3/2, M 3/3) = 28
Temperatura medie a corpului: 39 C
Urechi puternic vascularizate
Până la 0, 5 m lungime
Incisivi dezvoltaţi
4 perechi de glande mamare
Auzul bine dezvoltat

Creşterea iepurilor de casă (cuniculicultura) este o subramură relativ nouă a creşterii animalelor, asigurând carne dietetică de calitate superioară, piei frumoase, lână şi alte produse suplimentare, fără a uita frumuseţea acestor animale drăgălaşe. funda?

Http://www.zoopedia.ro/animale-mici/iepuri/
sper sa te ajute;)