Ghepardul,normal.Ghepardul este un mamifer care face parte din familia pisicilor salbatice mari, Felidae. Pieptul ii este adancit, iar talia ingusta. Are corpul acoperit cu o blana de culoare galben-inchisa cu pete negre, nunanta ce il ajuta sa se camufleze atunci cand vaneaza. Lungimea corpului este de aproximativ 115-135 cm si cantareste intre 40 si 65 de kg. Ghepardul are capul mic si urechile ascutite. De asemenea, el are doua dungi negre ce pornesc de la ochi si se termina la gura, dungi ce il protejeaza de razele solare si il ajuta sa vada la distante mai mari.
Spre deosebire de alte pisici salbatice, ghepardul este atat de diferit incat este incadrat in propriul sau gen, si anume Acinonyx. Este un bun catarator, alergator si agil in sarituri. Ghepardul este cunoscut ca fiind cel mai rapid animal terestru. Viteza maxima inregistrata a unui ghepard a fost de 105km/h, insa viteza maxima de care este capabil nu a fost inca descoperita. Un alt aspect interesant al ghepartudului este acceleratia extraordinara cu care ajunge, in numai trei secunde, la o viteza de 110 km/h.
Ghepardul traieste in campiile Africii si este un animal carnivor.
Ghepardul desigur este cel mai rapid mamifer atinge viteza de 110km/h si puricele poate sari peste 350 de ori lungimea corpului sau
Bine inteles ca ghepardul e mai rapid...
Purice este numele comun pentru oricare dintre insectele mici, fără aripi, din ordinul Siphonaptera (unele instituții utilizează denumirea de Aphaniptera pentru că este mai veche). Puricele este o insectă parazită hematofagă, de talie mică, de culoare cafenie-închisă, având membrele posterioare adaptate pentru sărit. Puricii sunt paraziți externi, care se hrănesc prin hematofagie, adică extrag substanțele nutritive din sângele supt al mamiferelor și păsărilor. Dovezi genetice și morfologice arată că puricii sunt descendenți ai familiei Boreidae, ai cărei reprezentanți sunt de asemenea nezburători; în consecință, este posibil ca ei să fie reclasificați ca subordin în Mecoptera. În trecut, se presupunea că puricii au evoluat din Diptera, această ipoteză fiind bazată pe similaritatea larvelor.
Ghepardul, al cărui nume în limba engleză, cheetah, este originar din sanscrită, Chitraka, denumire binomială, Acinonyx jubatus, este un membru atipic al familiei pisicilor sălbatice mari, Felidae. Ghepardul este a un cățărător modest, vânând prada prin viteza alergării sale și nu prin agilitatea săriturii. Ca atare, este plasat în propriul său gen, Acinonyx. Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, și chiar dacă viteza sa maximă exactă este necunoscută, poate atinge adesea mai mult de 105 km/h (sau 65 mph). Cel mai rapid record de viteză înregistrat de un ghepard a fost de 105 km/h (65.25 mph)[1], obținut pe distanțe scurte (de circa 460 m sau 500 de yarzi). Ghepardul este, de asemenea, posesorul unei accelerații explozive, fiind capabil de a atinge în trei secunde, pornind de pe loc, viteza de circa 110 km/h (sau ≈70 mph), fiind mai rapid decât majoritatea mașinilor de curse. La acest record contribuie și faptul că, spre deosebire de restul felidelor, ghepardul are ghearele neretractile. În prezent, cea mai mare populație de gheparzi se găsește în Namibia. Pieptul unui ghepard este adânc, iar talia îngustă. Blana scurtă a animalului este galben-închisă cu pete negre, de diametrul 2-3 cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. Capul ghepardului este mic, cu urechi ascuțite și două dungi negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte și de alta a nasului, și se termină la gură. Acestea ajută la vânătoare prin faptul că țin razele solare departe de ochi, și astfel poate să vadă de la distanțe mari. Ghepardul adult cântărește între 40 și 65 kg. Lungimea totală corpului este de 115-135 cm, în timp ce coada variază până la 84 cm. Masculii tind să fie mai mari ca femelele, dar nu este o variație mare și este dificil a separa masculii de femele doar prin aparență.
[modificare]Istorie
Gheparzii au existat pe Pământ timp de 3, 5 - 4 milioane de ani, cu mult timp înaintea celelorlalte feline mari. Acum 20.000 de ani, gheparzii erau comuni prin Africa și Asia, Europa și Nord America. Prin datele luate de la fosile, se știe că aceștia au existat și în SUA, mai exact în actualele state Texas, Nevada și Wyoming.
Aproximativ în urmă 10.000 de ani, la sfârșitul erei Pleistocene, numită și „Marea epocă de gheață", mediul terestru a suferit schimbări drastice în climat, iar peste câteva mii de ani, 75% din speciile de mamifere din Europa și America de Nord au murit, printre care și gheparzii. Este probabil ca ei să fi migrat spre medii mai potrivite, căci gheața acoperise mare parte din emisfera nordică, iar nivelul mărilor a scăzut. Ghepardul a supravietuit Epocii Pleistocene, dar numărul său a fost grav redus. În secolul al V-lea, ei erau folosiți de către nobilii italieni la vânătoare. Gheparzii adulți erau prinși în sălbăticie și închiși în cuști pentru câteva luni.
Numărul de gheparzi a descrescut de la 100.000, la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la aproximativ 12.600 astăzi.
Ghepardul nu este doar cea mai rapidă felină de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal. Toate cele patru membre ale sale se încrucișează pentru a obține o distanță maximă a pasului. Cu o coloana vertebrală deosebit de flexibilă, ghepardul se poate întinde foarte mult. Ghearele ghepardului se comportă precum crampoanele de pe un pantof de alergare, ajutându-l să-și mărească aderența atunci când sprintează, ele nefiind retractile, ca la celelalte feline.Ghepardul este carnivor. În câmpiile din estul Africii, gazelele Thomson constituie prada sa prefe
Sper ca te-am ajutat... Funda?
Ghepardul, al cărui nume în limba engleză, cheetah, este originar din sanscrită, Chitraka, denumire binomială, Acinonyx jubatus, este un membru atipic al familiei pisicilor sălbatice mari, Felidae. Ghepardul este a un cățărător modest, vânând prada prin viteza alergării sale și nu prin agilitatea săriturii. Ca atare, este plasat în propriul său gen, Acinonyx. Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, și chiar dacă viteza sa maximă exactă este necunoscută, poate atinge adesea mai mult de 105 km/h (sau 65 mph). Cel mai rapid record de viteză înregistrat de un ghepard a fost de 105 km/h (65.25 mph)[1], obținut pe distanțe scurte (de circa 460 m sau 500 de yarzi). Ghepardul este, de asemenea, posesorul unei accelerații explozive, fiind capabil de a atinge în trei secunde, pornind de pe loc, viteza de circa 110 km/h (sau ≈70 mph), fiind mai rapid decât majoritatea mașinilor de curse. La acest record contribuie și faptul că, spre deosebire de restul felidelor, ghepardul are ghearele neretractile. În prezent, cea mai mare populație de gheparzi se găsește în Namibia.
Pieptul unui ghepard este adânc, iar talia îngustă. Blana scurtă a animalului este galben-închisă cu pete negre, de diametrul 2-3 cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. Capul ghepardului este mic, cu urechi ascuțite și două dungi negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte și de alta a nasului, și se termină la gură. Acestea ajută la vânătoare prin faptul că țin razele solare departe de ochi, și astfel poate să vadă de la distanțe mari. Ghepardul adult cântărește între 40 și 65 kg. Lungimea totală corpului este de 115-135 cm, în timp ce coada variază până la 84 cm. Masculii tind să fie mai mari ca femelele, dar nu este o variație mare și este dificil a separa masculii de femele doar prin aparență.
[modificare]
Istoria:
Gheparzii au existat pe Pământ timp de 3, 5 - 4 milioane de ani, cu mult timp înaintea celelorlalte feline mari. Acum 20.000 de ani, gheparzii erau comuni prin Africa și Asia, Europa și Nord America. Prin datele luate de la fosile, se știe că aceștia au existat și în SUA, mai exact în actualele state Texas, Nevada și Wyoming.
Aproximativ în urmă 10.000 de ani, la sfârșitul erei Pleistocene, numită și „Marea epocă de gheață", mediul terestru a suferit schimbări drastice în climat, iar peste câteva mii de ani, 75% din speciile de mamifere din Europa și America de Nord au murit, printre care și gheparzii. Este probabil ca ei să fi migrat spre medii mai potrivite, căci gheața acoperise mare parte din emisfera nordică, iar nivelul mărilor a scăzut. Ghepardul a supravietuit Epocii Pleistocene, dar numărul său a fost grav redus. În secolul al V-lea, ei erau folosiți de către nobilii italieni la vânătoare. Gheparzii adulți erau prinși în sălbăticie și închiși în cuști pentru câteva luni.
Numărul de gheparzi a descrescut de la 100.000, la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la aproximativ 12.600 astăzi.
Ghepardul nu este doar cea mai rapidă felină de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal. Toate cele patru membre ale sale se încrucișează pentru a obține o distanță maximă a pasului. Cu o coloana vertebrală deosebit de flexibilă, ghepardul se poate întinde foarte mult. Ghearele ghepardului se comportă precum crampoanele de pe un pantof de alergare, ajutându-l să-și mărească aderența atunci când sprintează, ele nefiind retractile, ca la celelalte feline.
Vânătoare
Ghepardul este carnivor. În câmpiile din estul Africii, gazelele Thomson constituie prada sa preferată.
Ida_Luca_1977 întreabă: