Cine imi da sfaturi despre fratii jderi, zodia cancerului sau neamul soimarestilor? dau funda celui mai bun sfat...

Nu inteleg ce vrei sa spui.Sa iti recomand una dintre carti? sau cum?

FRATII JDERI: Romanul are caracter epopeic, prin desfasurarea ampla de personaje si fapte, ceea ce i-a si determinat pe unii critici sa-l numeasca, metaforic, epopee. 2. Scrierea aduce in prim-plan figuri legendare, cea mai importanta fiind cea a lui Stefan cel Mare. 3. Scriitorul romanteaza evenimentul istoric. 4. Limbajul romanului imita solemnitatea celui de cronica. 5. Fratii Jderi este un roman romantic. Tema Romanul reprezinta monografia romantata a epocii lui Stefan cel Mare.
ZODIA CANCERULUI: Prezentare generală
Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă" a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi de decădere a Moldovei, urmând volumelor "Neamul Şoimăreştilor" şi "Vremuri de bejenie".

Surse de inspiraţie:
Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente ale neamului românesc.
"Letopiseţul Moldovei de la Dabija-vodă până la loan-vodă Mavrocordat" de Ion Neculce menţionează dezastrul economic şi taxele nemiloase din timpul celei de a treia domnii a Iui Duca-Vodă: "Şi au dus pe Duca-Vodă în Ţara Leşească şi acolo au murit. Când îl ducea pe drum, îl pusâse într-o sanie cu doi cai, unul alb şi unul murg, şi cu hamuri de tei, ca vai de dânsul. Ocări şi sudălmi, de auzea cu urechile. Şi ajungând spre Suceava la un sat, au poftit lapte să mănânce, iar femeia gazdă i-au răspuns: «N-avem lapte să-ţi dăm, că au mâncat Duca-Vodă vacile din ţară. De l-ar mânca viermii iadului cei nedormiţi!".
Cântecul popular exprimă suferinţele moldovenilor, provocate de un domn hain:
"Frunză verde foi uscate,/ în Moldova nu-i dreptate,/ Foc şi pară-n lung şi-n lat/ Pentr-un câne blestemat,/ Pentru vodă cel hain,/ Duca-vodă cel fieros,/ Cu cei mari prietenos,/ Cu cei mititei cânos" ori cântecul, sub forma blestemului popular, confirmă starea jalnică în care fusese adusă ţara de acest domnilor cumplit: "Doamne, du-1 şi-1 du departe,/ S-aibă dracul de el poarte;/ Doamne du-1 şi-1 du mereu,/ Să pot răsufla şi eu!".

Tema romanului evocă imaginea Moldovei, aflată în decădere economică şi sărăcie cruntă în care se zbate poporul în vremea domniei Iui Duca-Vodă, precum şi lupta acestuia pentru a-şi păstra tronul la cea ce a treia domnie, prin lăcomia de "dăjdii" puse în spatele moldovenilor, pentru ca ci să-şi poată plăti birurile care-l ţineau domn.
Semnificaţia titlului: Cuvântul "cancer" înseamnă în limbajul popular "rac" şi sugerează aici o întreagă epocă ("zodie"), văzută ca o predestinare, de regres, decădere şi suferinţe de nesuportat de către moldoveni, împovăraţi de năvălirile turcilor, de agitatele şi nesfârşitele lupte pentru putere, ceea ce a dus la o sărăcie fără precedent, a ţarii. Titlul este completat cu identificarea exactă a acelor timpuri nefaste, "Vremea Ducai-Vodă", ca adevărate mărturii ale unei istorii vitregite de conducători haini.

Structura romanului:
Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă" este structurat în XXXIII de capitole, fiecare dintre ele purtând titluri explicative ori sugestive pentru conţinutul evenimentelor relatate. Romanul începe cu un titlu explicativ pentru conţinutul primului capitol: "în care se vede cum intra în Moldova un călător dintr-o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu-i numai căpitan de steag, ci şi cetitor de stele", unde accentul cade asupra calităţilor deosebite ale personajului Ilie Turculeţ. Alte capitole au titluri sinteză, aşa cum este capitolul IX, "Drum spre Iaşi" ori capitolul XI, intitulat "Popas la Iaşi". Capitolul XXXIII sugerează sentimentele sfâşietoare ale iubirii neîmplinite: "Cei din urmă, în care domniţa Catrina mai vede o dată pe beizade Alecu".
Romanul are ca principală modalitate literară de creaţie motivul străinului, care era frecvent în secolul al XVIII-lea, mai ales în literatura-franceză. Montesquieu în "Scrisorile persane" şi Voltaire în "Naivul" folosesc drept pretext, pentru a realiza o imagine mai sugestivă a societăţii franceze a timpului, vizita unor străini; care observă mult mai profund şi mai adevărat aspectele sociale şi istorice decât oamenii locului, obişnuiţi deja cu imaginile respective, devenite banale pentru ei. în literatura română, întâlnim motivul străinului în proza "Balta Albă" a lui Vasile Alecsandri, unde, prin ochii unui francez, este prezentată Moldova secolului al XlX-lea, printr-o scrie de elemente primitive şi altele de civilizaţie avansată, imagine năucitoare pentru vizitatorul european.
In "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă" motivul străinului este ilustrat de abatele de Marenne, care călătorea "din Apus spre Răsărit", cu o misiune secretă, ce-i fusese încredinţată de marchizul de Croissy, secretar şi ministru de externe "al Regelui Soare" din Franţa.

la NEAMUL SOIMARESTILOR nu am gasit nimic scuze

Daca mai cauta si altii:
rezumat pe capitole:
http://www.qreferat.com/......api719.php
http://www.scritub.com/literatura-romana/Mihail-Sadoveanu122616618.php

comentariul romanului
http://www.referatele.com/......le-com.php