Exista vreo diferenta intre pisicile birmaneze si pisicile siameze?

Da se spune ca birmaneze sunt mai frumoase si provin din Egipt de la regina Cleopatra si de asta au parul asa de mare si sunt tare dragute

Da pisicile siameze sint mult mai cuminti si mai blinde.cele birmaneze sint nervoase si rele zgirie.Originile pisicii sacre de birmania sunt si astazi inconjurate de mister. Dupa Simone Poirier, specialista eminenta in aceasta rasa, putem considera primii subiecti ai acestei rase ca fiind rezultatul imperecherii dintre o siameza avand extremitatile labutelor albe si o pisica cu par lung, care a avut loc, fara indoiala, in 1923-1924, in regiunea Nisa. Putin timp dupa aceea, in 1926, rasa pisicilor birmaneze a fost prezentata pentru prima oara la Expozitia Internationala a Felinelor, organizata la Paris de Cat Club din Franta si Belgia. Printre cele 3 exemplare prezentate, pisica Poupee de Madalpour poate fi considerata ca fiind un stramos important al acestei rase. Paralel cu iesirea lor in public, pisicile sacre birmaneze au fost obiectul unor povesti extravagante cu privire la originea si la aparitia lor in Franta.
O recunoastere unanima
Prospera pana in 1939, rasa a fost pe punctul de a disparea in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Ea va reveni in prim-plan in expozitii, datorita eforturilor intense a catorva crescatoare.
In 1950, rasa este numita oficial pisica sacra birmanza pentru a evita orice confuzie intre birmaneza si burmeza.
Standard
Subiectii exceptionali sunt dificil de obtinut in cadrul rasei, pentru ca trebuie sa raspuda unor exigente deosebite pentru trei grupe de caractere in acelasi timp: repartizarea culorii, calitatea blanii, aspectul.
Pisica sacra birmaneza trebuie sa aiba o blana pigmentata doar la extremitati, ca siameza. Aceste parti sunt: fata, urechile, labutele si coada. Tot ca la siameza culoare ochilor trebuie sa fie albastru-inchis.
O caracteristica esentiala este pigmentarea extremitatii labutelor care este stearsa si lasa loc unei zone albe; este ceea ce numim manusa. Este de dorit o manusa de un alb pur, identica la cele 4 labute si care sa acopere doar ghearele. La fiecare membru posterior manusa trebuie sa urce sub picior pentru a desena un cui sau un pinten a carui extremitate se situeaza intre jumatatea si a doua treime a distantei care separa pernita de rotula genunghiului.
Calitatea blanii constituie, in standard, o alta constrangere. Balana trebuie sa fie matasoasa. Parul trebuie sa fie semilung pe gat, corp, laterale si pe coada, dar scurt pe fata si pe membre.
In sfarsit, aspectul trebuie sa raspunda unor criterii bine determinate, avand indeosebi proportii medii, numite medioline.
Capul va fi in armonie cu restul. Din fata, vom observa urechile destul de mici, dar nu prea rotunjite, plasate pe un craniu mare; pometii vor fi rotunzi. Din profil, se poate observa o frunte un pic bombata, un nas mediu fara stop, o barbie puternica. Trebuie evitate aspectele de tip oriental sau persan sunt recunoscute la Livre officiel des origines felines 40 de varietati. Crearea unor noi varietati a cauzat polemici in randul crescatorilor de pisici sacre birmaneze, deoarece presupune incrucisari cu alte rasepentru introducerea genelor culorilor dorite. Specialistii considera ca exista riscul unei devieri a tipului morfologic si a calitatii blanii dorite de standard.
Caracter si crestere
Pisica sacra birmaneza este cunoscuta ca fiind o pisica linistita, adaptandu-se bine la viata de familie. Vocea sa este dulce si nu seamana cu cea a siamezei. Se poate nota faptul ca, dupa exemplul siamezei, pisoii se nasc in intregime albi. Diferentele incep sa apara la cateva zile si vor fi vizibile la o luna. Contrastul optim si calitatea nu vor fi obtinute decat in jurul varstei de 2-3 ani.
Particularitati genetice
Caracterul point (manusile) al psicii sacre birmaneze este rezultatul actiunii genei care da acelasi rezultat si la siameza.
Defecte
Pentru pisica sacra birmaneza petele albe situate in zonele colorate si, invers, petele colorate din zonele albe reprezinta defecte foarte grave. La fel se intampla si cu manusile care sunt prea sus si cu absenta extremitatilor colorate, sau a pintenilor la manusile posterioare. Un deget fara manusa, albul prezent pe fata, pe urechi si pe coada duc la descalificare

pisici orientale. Locul de origine al acestei rase nu este identificat exact dar se crede ca ar fi Asia de Sud-Est. Se spune ca aceste pisici sunt urmasele pisicilor sacre din Siam (astazi Thailanda). In Thailanda sunt numite Wichien-maat, care inseamna "Diamant selenar". In secolul 20 pisicile siameze au devenit una din cele mai populare rase de pisici din Europa si America de Nord.

Origini

Siameza este una dintre rasele originale din Siam, iar primele mentiuni ale acestor pisici dateaza din secolul al 18-lea, cand au fost descrise si ilustrate intr-un manuscris numit "Tamra Maew" (Poemele pisicii). In 1878 presedintele Statelor Unite ale Americii, Rutherford B. Hayes, a primit cadou din partea Consulului american in Bangkok, pe "Siam", prima pisica siameza documentata in afara Asiei. In 1884, Consulul britanic in Bangkok, Edward Blencowe Gould, i-a daruit surorii lui, aflata in Marea Britanie, o pereche de pisici siameze, pe nume Pho si Mia. Perechea a fost adusa, in 1885, la o expozitie din Londra, unde modul in care aratau, si felul distinct in care se comportau, a starnit multa atentie. Cei trei pui ai perechii, nascuti in acelasi an, au murit repede, fara sa stie cu siguranta cauza deceselor. In 1886 a alta pereche de siameze a fost adusa in Marea Britanie. Localnicii nu mai vazusera o astfel de pisica, siamezele aratand complet diferit fata de rasele cu care erau obisnuiti britanicii. Siamezele nu erau corpolente, nu aveau capul foarte rotund si aveau niste urechi foarte mari. Pisicile i-au cucerit repede pe iubitorii de animale si au urmat mai multe "importuri", punandu-se baza rasei din Marea Britanie. In primii ani, britanii le numeau "Pisicile Regale din Siam", crezandu-se ca aceste pisici erau crescute doar in familiile regale asiatice. Pe la mijlocul secolului trecut, popularitatea rasei s-a marit si multi crescatori si arbitrii ai concursurilor de frumusete felina au inceput sa prefere pisicile cu o talie mai subtire, ca rezultat al imperecherilor selective. Astfel, siamezele au capatat un corp din ce in ce mai lung, cu un cap alungit, picioare lungi si o coada subtire. Cu timpul, crescatorii siamezelor "originale" au fost pusi in situatia de a fi respinsi de la diferite concursuri. Diversele standarde, acceptate de-a lungul timpului, pentru aceasta rasa au facut ca multe exemplare sa fie vandute necunoscatorilor cu eticheta de "siameza originala", fara ca acest aspect sa fie total documentat.


Caracteristici

Siamezele traiesc, de obicei, intre 15 si 20 de ani. Pisicile din aceasta rasa sunt albe, avand blana colorata la extremitati. Felul in care este colorata blana acestor pisici se datoreaza unei mutatii in producerea de melanina, care duce la albinism partial. Mutatia este influentata de caldura, astfel ca blana este colorata doar in zonele cele mai reci ale corpului, cum ar fi membrele sau fata. Toti puii de pisici siameze sunt nascuti albi sau de culoare crem. Petele caracteristice rasei apar dupa primle patru saptamani si pot avea culori precum brun, ciocolatiu, liliachiu sau albastru-cenusiu. Parul siamezelor este scurt, iar blana, care este stralucitoare, de obicei se intuneca odata cu inaintarea in varsta. Multe pisici siameze originale din Thailanda aveau o deformatie a cozii, in forma unui nod, dar, cu timpul, aceasta trasatura a fost considerata inestetica si, in cele din urma, eliminata de crescatori, mai ales ca respectivul defect genetic predispunea la aparitia de astfel de noduri si in alte zone ale coloanei vertebrale, situatie periculoasa pentru sanatatea si chiar viata pisicilor afectate. De asemenea, "siamezele originale" sufereau de strabism, cauzat de aceeasi mutatie care produce si albinismul pisicilor. Privirea incrucisata a fost, de asemenea, considerata un defect si eliminata de inmultirea selectiva. Astfel, siamezele de azi au ochii albastri migdalati. Atat "nodul" din coada cat si privirea incrucisata sunt inca prezente la pisicile care traiesc pe strazile din Thailanda.

Temperament si sanatate

Pisicile siameze sunt foarte sociabile, sunt inteligente si afectuase. Se simt foarte bine in preajma oamenilor si cauta permanent atentie, fiind uneori destul de galagioase. Avand o fire activa, siamezele sunt si foarte sensibile si nu se acomodeaza foarte bine la noi medii sau persoane. Siamezele simt nevoia de companie a unei singure persoane mult mai puternic decat celelalte rase de pisici. Acest aspect poate fi legat de faptul ca aceste pisici nu se descurca foarte bine atunci cand nu au stapan. Modul in care este colorata blana lor nu le ajuta atunci cand vaneaza. Siamezele nu sunt foarte active in timpul noptii pentru ca ochii lor nu au "tapetum lucidum", o structura care ajuta alte rase de pisici sa vada in lumina slaba. Ca si alte rase de pisici cu blana alba si ochi albastri, siamezele pot avea probleme cu auzul. Toate acestea fac ca pisicile siameze sa nu fie adaptate vietii independente de oameni.siamezele sint mai linistite si cuminti. bunica a avut un motan siamez era super cuminte

Daca vrei sa afli mai multe ia aceste link-uri si sper ca te vor lamuri
http://www.caini-pisici.ro/rasa-pisici/Siameza_026.html
http://www.caini-pisici.ro/rasa-pisici/Birmaneza_025.html

Vezi aici
http://www.google.ro/......tp?/images
si aici
http://www.google.ro/......tp?/images

Eu cred ca exista diferenta la aspect, pisicile siameze nu trebuie sa manance mult ca sa nu se ingrase, de fel sunt mai suple. iar pisicile birmaneze sunt mult mai grasute si dp parerea mea mai simpatice:p.(si au blana mai deasa)

E ca si cum ai intreba daca exista vreo diferenta intre europeni si asiatici sau negri. Evident ca exista...

Nu stiu asta