Hei,am o dilema. E vorba de cățelul meu.
Eu stau in București dar sunt din alta zona. Am venit pentru facultate. Acasă la mine am un cățeluș Bichon, are vreo 4 anișori. Nu l-am luat cu mine aici din mai multe motive. Nu ma lasă propietarul cu animale in casa,iar cățelul e învățat sa iasă și afara,pentru ca acasă la mine am curte. E învățat sa stea afara ziua sa se joace,sa alerge, sa se joace cu cățelul din curte, iar seara sau când are el chef sa între in casa.Deci și dacă ma mut in alt apartament,nu l pot aduce pentru ca nu e învățat sa stea închis. Mi e foarte dor de el și as vrea sa îmi iau alt Bichon,de data asta o fetița pentru ca in câteva luni o sa schimb chiria și caut pe cineva sa accepte animăluțe. Daca o iau de mica și o învăț in apartament,nu o sa am probleme cu ea. Dar ma simt vinovata fata de celălat. Când ma voi duce acasă cu fetița și o sa o vada el? Oricum suferă mult când plec,mereu plânge după mine. Nu știu ce sa fac. Știu ca e o întrebare aiurea dar numai când ai un animaluț înțelegi cu adevărat. Nu vreau sa creadă ca nu l mai iubesc. Credeți ca nu e corect fata de el? Ca pe el l am lăsat acolo și eu sa îmi iau alt cățel? Cel de la curte este foarte bine întreținut de bunicii mei. E ca un copil in casa. Are hăinuțe,jucării și tot ce își dorește, dar ii lipsesc eu. Voi ce Spuneti sa fac? Eu acasă nu o sa ma întorc prea curând, decât in vizita 2 zile la 2 săptămâni. Nu mai pot, eu ma atașez mult de animăluțe și chiar mi-as dori un suflet aici. Mi e foarte dor de cel de acasă, e sufletul meu

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook