Doberman pinscher-ul este o rasa de caini relativ noua, fiind oficial recunoscuta in 1900. Desi a fost creat initial pentru a fi un caine de paza si protectie feroce, temperamentul Dobermanului a fost mult atenuat, el devenind astazi un caine de companie iubitor si devotat, dar inca protector cu membrii familiei sale.
Istoricul si originea
La sfarsitul anilor 1800, in Thueringen, Germania, Louis Dobermann facea incercari pentru a crea cainele de paza perfect. Desi sursele de formare sunt adesea controversate, multe persoane sunt de parere ca Rottweilerul, pinscher-ul german cu parul neted si terrierul negru cu cafeniu au contribuit la dezvoltarea rasei.
In 1890, Dobermanul a luat nastere si pana in 1900, rasa a fost oficial recunoscuta. Curand, rasa a fost importata in Statele Unite. In 1921, a fost fondat clubul american al Doberman pinscher-ului, iar cainele a castigat rapid popularitate ca si rasa de caini utilitari.
Aspectul exterior si dimensiunile
Dobermanul da impresia de noblete si eleganta. Acest caine de talie medie este compact si bine proportionat. Blana sa este scurta, neagra cu ruginiu, negru cu cafeniu sau rosu inchis cu ruginiu. Noile varietati de culoare sunt reprezentate de cafeniu cu pete mai deschise la culoare (varietatea Isabella) si albastru cu pete mai deschise.
Dobermanul este un caine ce are capul de forma conica, iar urechile pot fi sau nu cupate. Urechile neclupate, in mod natural, atarna. Coada este amputata.
Inaltimea la greaban este de 66-71 cm la mascul si 61-66 cm la femela. Greutatea corporala este de 30-40 kg, la ambele sexe.
Personalitatea
Doberman pinscher-ul a fost creat pentru a fi atat un caine de paza, cat si un companion. Primii Dobermani erau mult mai agresivi decat cainele de astazi. In prezent, Dobermanul este mult mai prietenos, dar este in continuarea este un caine de paza si protectie excelent. Cu o socializare adecvata, Dobermanul este afectuos si loial, isi va pazi stapanul pana la ultima suflare.
Relatiile cu familia si casa
Dobermanul este un caine caruia ii place compania omului, dar nu este cea mai indicata rasa pentru familiile cu copii mici. In ciuda faptului ca este un caine loial si protector, daca este crescut sau educat inadecvat, rasa poate fi rautacioasa, neascultatoare si chiar agresiva. Dobermanul este un caine inteligent, dar poate fi dominator, nefiind cea mai indicata rasa pentru persoanele care detin pentru prima data un caine.
Dobermanul are tendinta de a raci cu usurinta, motiv pentru care trebuie tinuti in interiorul caminului in noptile mai racoroase. Oricat ar parea de ciudat, Dobermanul este un caine excelent pentru persoanele care locuiesc intr-un apartament.
Dresajul Dobermanul exceleaza in dresajul de supunere, dar, datorita unei doze de independente, rasa necesita o indrumare ferma si consecventa. Abilitatea rasei de a invata rapid a condus la utilizarea acesteia ca si caine-ghid pentru orbi si surzi.
Aspecte particulare
Popularitatea Dobermanului a condus la o crestere inadecvata. Aceasta a dus la dezvoltarea unui comportament agresiv in cazul unor exemplare. Asigurati-va sa va achizitionati Dobermanul de la crescatori cu reputatie.
Boli si afectiuni curente
Maladia Wobbler reprezinta o malformatie a oaselor gatului care determina durere la acest nivel si un mers vaccilant caracteristic (nesiguranta in mers).
Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui, asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat durerea, schiopatura si artrita consecutiva.
Dilatatia cardiaca este o afectiune cardiaca care are ca rezultat marirea, subtierea muschiului cardiac ce formeaza peretii inimii.
Hipotiroidismul apare atunci cand glanda tiroida nu functioneaza adecvat. In lipsa unei cantitati suficiente de hormone tiroidian, imbolnavirea se poate produce.
Alopecia este o tulburare care se manifesta prin caderea parului cainelui.
Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce in timp de pierderea vederii.
Diabetul este o boala a pancreasului asociata unei productii insuficiente de insulina.
In plus, Dobermanul este predispus maladiei von Willebrand, acneei, osteosarcomului si displaziei de cot.
Durata medie de viata a Doberman pinscher-ului este de 12-15 ani.
Cainii din rasa Doberman Pinscher sunt caini foarte eleganti, musculosi si foarte puternici. Au un piept foarte bine proportionat, un spate scurt si un gat slab, musculos. Blana tare, cu par scurt, poate fi de culoare neagra, negru cu tan, gri-albastru, rosu, cafeniu si alb. Daca in unele cluburi canine semnele albe sunt considerate drept o abatere de la standard, in altele sunt larg acceptate. Parul este scurt, gros, tare si lipit de trup. Ochii acestor caini sunt intunecati, cu o expresie vie, inteligenta. Urechile cainilor sunt de obicei decupate, (taiate la varsta de circa 12 saptamani). Urechile catelului trebuie sprijinite timp de cateva saptamani pentru a le face sa stea ridicate. In unele tari, cum e Anglia, este interzisa decuparea urechilor cateilor si taierea cozii lor. Daca sunt lasate sa se dezvolte natural, urechile vor creste intr-un fel asemanator ca la copoi. Coada este de obicei taiata la varsta de 3 zile. Daca nu, ea va creste exact ca la copoi. Picioarele acestor caini sunt perfect paralele. Dobermanii au un mers elastic, elegant, si acopera mult teren.
Crescuti timp de un secol pentru a fi excelenti caini de paza, Dobermanii Pinscher sunt caini agili si energici cu o putere si o vitalitate imense. Adaptabili, foarte inteligenti si foarte usor de dresat, acesti caini sunt niste animale bine determinate, neinfricate, si afirmative, dar nu naravase. Sunt caini nobili, loiali si afectuosi cu propria familie. Le place sa fie apropiati fizic de membrii familiei. Sunt caini devotati si vigilenti, si o rasa foarte orientata spre oameni. Cainii Doberman au nevoie de un stapan care doreste si este capabil sa le impuna o disciplina fara a-i fi frica de el. Toti membrii familiei trebuie sa invete cum sa se comporte cu cainele in mod corect, caci cainii Doberman pot fi suparatori daca li se da mana libera sa faca ce vor. Cainii Doberman sunt niste caini protectori in mod natural, si nu au nevoie de dresare suplimentara "pentru paza" pentru a fi un bun caine de paza. De altfel, acesti caini trebuie socializati de la varste mai mici pentru a preveni supra-protectivitatea. Stimularea mentala este importanta pentru un Doberman cu adevarat fericit. Cainii Doberman trebuie sa fie dresati in mod consecvent pentru a fi un bun animal de companie. Dresajul canin trebuie sa aiba loc prin stimulare pozitiva. Dobermanii pot fi foarte buni caini de familie daca au un temperament bun, sunt bine dresati si crescuti cu copiii de la varste fragede. Se recomanda un stapan experimentat. Femelele Doberman sunt putin mai incapatanate si mai greu de dresat decat masculii. Desi rasa de caini Doberman are reputatia de a fi una foarte agresiva, acesta nu este pur si simplu cazul. De exemplu, acesti caini sunt grozavi pentru terapie. Sunt caini dulci si blanzi cu pacientii care au nevoie de ingrijire medicala la domiciliu. Acesti caini sunt ca niste copii mari, protectivi. Rasa de caini Doberman Pinschers are multe talente, inclusiv urmarirea, paza altor caini, paza si munca de politie, munca de armata, cautare si salvare, munca de terapie, s.a.m.d. Desi este in general o rasa dominanta, cainii Doberman variaza mult in temperament. Unii sunt foarte supusi. Altii sunt caini de familie, iar altii se leaga numai de o singura persoana. Cainii Doberman au fost crescuti pentru a lucra cu oamenii, si de aceea au nevoie adesea de aceasta interactiune. Trebuie sa stea cu familia, si nu abandonati in curte din spate.
Acesti caini se vor simti bine intr-un apartament daca se face suficienta miscare cu ei. Cel mai bine vor creste intr-o curte de marime medie.
Dobermanii sunt foarte sensibili la frig si nu sunt caini de lasat afara. De aceea nu pot fi folositi de politia din zonele de clima rece. Cainii Doberman sunt niste caini foarte energici si au nevoie de mult exercitiu frecvent. Speranta de viata este de pana la 13 ani.
Sal. Denumirea de origine Dobermann
Denumirea in engleza Dobermann
Face parte din grupa de caini II: Pinscher and Schanuzer - Molossoid Breeds - Swiss Mountain and Cattle Dogs
Dobermannul a aparut acum 120-130 de ani in regiunea Apoldei in Germania, unde Karl- Friedrich Louis Dobermann, nemultumit de cainii si rasele din zona respectiva, a inceput sa incruciseze mai multe rase pentru a obtine un caine iute si agil, dar in acelasi timp puternic si hotarit. Se pare ca a folosit Pinscher mijlociu, Ogar, Rottweiler, Dog German albastru si poate Beauceron.
Adevaratul selectioner al rasei este insa Otto Goller (1852-1922), care a cumparat multe exemplare din regiunea Apoldei, provenite din cainii promovati de Louis Dobermann, si a inceput sa puna bazele unei selectii riguroase si eficiente. Roadele muncii sale s-au concretizat in 1899, cand acesta a infiintat Clubul National de Dobermann-Pinscher din Apolda.
In ultima suta de ani, crescatorii germani si apoi crescatori din intreaga Europa au selectionat intr-un ritm alert aceasta rasa, folosind consangvinizari destul de stranse intre exemplarele socotite drept varfuri ale rasei. Numai asa a fost posibil ca intr-un timp atat de scurt dobermannul sa ajunga la ceea ce este el astazi.
Are pieptul foarte bine proportionat, spatele ingust, gatul puternic. Blana este scurta. Singurele culori acceptate de FCI sunt: negru cu puncte de foc si maro cu puncte de foc. Albastrul si albul nu mai sunt acceptate datorita unor probleme grave ale pielii. Ochii sunt inchisi la culoare si foarte expresivi. Urechile prinse sus pe craniu daca sunt cupate vor sta ridicate, avand lungimea proportionala cu cea a capului. Urechile necupate atarna de la jumatate, iar linia interioara adera la obraz.
Crescut ca un caine de paza de secole, Doberman-ul este puternic si foarte energic. Versatil, extrem de inteligent si foarte usor de dresat. Hotarat, neinfricat, dar si ascultator.
Doberman-ul are nevoie de un stapan dispus sa-l dreseze fara a avea frica de caine, intrucat uneori doberman-ul poate fi mai "indraznet". Doberman-ul este din instict un caine de paza si nu are nevoie de dresaj in acest sens. Doberman-ul poate fi un bun caine de familie daca este crescut de mic alaturi de copii si dresat bine. Femele sunt mai greu de dresat decat masculii. Se spune ca sunt caini foarte agresivi, insa nu este adevarat, ei putand fi folositi si ca caini de terapie.
Are talente multiple fiind nu doar caine de paza; este folosit de politie in luarea urmei, cautari si salvari in armata, terapia bolnavilor si in concursuri de dresaj.
Are nevoie de multa interactiune cu omul.
Poate fi crescut in apartament daca i se asigura exercitiul fizic. Este sensibil la frig.
Probleme de sanatate pot aparea la coloana vertebrala, posibile boli de inima, obezitate.
Inaltime: mascul 68 - 70 cm; femela 65 - 69 cm
Greutate: mascul 30 - 40 kg; femela 30 - 40 kg
Are un temperament viu si o expresie hotarata, inteligenta si energica, o agresivitate naturala si un excelent simt olfactiv, o vointa ferma de lucru, curajos si vigilent, fidel stapanului, cu
Dobernanul este un caine cu un caracter puternic, recomandat persoanelor care dispun de putin timp pentru a dresa acest caine. Dobermanii dezvolta legaturi stranse cu stapanii lor si de aceea sunt folositi cu succes in armata si politie.
Origini Doberman:
Rasa a fost creata la sfarsitul secolului al XIX-lea de un colector de taxe pe nume Louis Doberman, pentru a-l proteja in timpul muncii. Rasa a fost creata cu aportul genetic al Pinscherului German, impreuna cu cel al rasei Rottweiler.
Dobermanul este un câine înalt, solid şi este folosit pentru pază.
Informaţii :
Durata de viaţă: 11-13 ani
Grupa: Working
Culoare: negru, maro inchis, albastrui sau caramiziu cu pete ruginii deasupra ochilor, pe bot, gat, labe, piept si sub coada; noile varietati de culoare sunt reprezentate de cafeniu cu pete mai deschise la culoare (varietatea Isabella) si albastru cu pete mai deschise
Varietati: -
Talia: medie/mare
Năpârlire: nesemnificativa
Înălţime: 63-71 cm
Greutatea: 25-40 kg
Dobermanul da impresia de noblete si eleganta. Este un caine robust, musculos, compact si bine proportionat. Dobermanul este un caine foarte puternic, cu piept bine reliefat, un spate scurt si un gat uscativ, musculos. Linia spatelui este usor descendenta spre trenul posterior. Blana este intr-un singur strat, cu firul tare, scurt si gros, stralucitore si lipit de corp. Capul este mare, de forma conica si botul lung, cu dantura foarte puternica. Ochii Doberman-ului sunt de culoare inchisa, de marime medie, migdalati si cu o expresie vie, sugerand inteligenta. Urechile cainilor din rasa aceasta sunt, in mod traditional, decupate (operatiune ce se executa la circa 12 saptamani). Daca se apeleaza la aceasta operatie urechile trebuie ingrijite timp de cateva saptamani pentru a le face sa stea in pozitie ridicata (se folosesc bandaje).
De asemenea, tot ca o particularitate specifica rasei Doberman, coada este taiata scurt la varsta de 3 zile. In unele tari, cum este Anglia, decuparea urechilor si taierea cozii cainilor Doberman este interzisa pin lege. Fara interventii, coada si urechile vor creste ca la Copoi. Picioarele acestui caine sunt perfect paralele, cainele Doberman distingandu-se prin mersul sau elastic, elegant cu care acopera rapid terenul.
Temperament si comportament specifice
Creati si crescuti mai bine de 100 de ani pentru a fi super-caini de paza, exemplarele de Doberman sunt caini care agreeaza in primul rand prezenta omului, alaturi de care exprima un comportament caracterizat de energie, agilitate si o apreciabila vitalitate. Adaptabil, foarte maleabil la dresaj si inteligent, cainele din rasa Doberman este neinfricat, determinat si cu o atitudine pozitiv-afirmativa, fara a fi naravas. Doberman-ul este nobil, loial si afectuos cu propria familie, de care ii place sa fie apropiat fizic. Nu este genul de caine vigilent si autosuficient care poate fi „abandonat in post" in spatele gradinii, pentru ca in acest caz va fi nefericit si va dezvolta un comportament iritat-distructiv. Cainii Doberman simt foarte bine atitudinea membrilor familiei in relatia cu el si, de aceea, au nevoie de un stapan care sa-i poata impune norme disciplinare fara a da dovada de ezitari sau de frica. Ceilalti membri ai familiei trebuie sa aiba un coportament corect fata de cainele Doberman si in nici un caz nu trebuie sa li se dea mama libera sa faca ce vor. Ca in toate cazurile in care vorbim de cainii de talie mare, nu este indicat ca un Doberman sa fie lasat in compania copiilor de varste mici fara o atenta supraveghere. Se recomanda un stapan experimant pentru acesti caini de rasa, nu sunt indicate persoanele care nu au mai avut caini. Oarecum neasteptat, femelele rasei Doberman sunt mai incapatanate si mai greu de strunit decat masculii. Desi au reputatia unor caini agresivi si periculosi, este mai mult o legenda, intrucat rasa Doberman este des folosita pentru terapie sau pentru insotirea persoanelor cu nevoi speciale. Cu o caracteristica a dominantei in comportament, cainii rasei Doberman variaza mutl in temperament. Unii sunt foarte supusi, altii sunt caini de familie, iar altii se ataseaza doar de o singura persoana. Daca este crescut sau educat inadecvat, cainele din rasa Doberman poate fi rautacios, neascultator si chiar agresiv. Oricat ar parea de ciudat, Dobermanul este un caine indicat pentru persoanele care locuiesc intr-un apartament. In orice caz, tineti cont de faptul ca acest caine are nevoie de multa miscare si de exercitii variate, pe care le va executa cu acuratete si voiosie.
Despre dresaj
Cainii Doberman sunt protectori in mod natural, au acest instinct si nu au nevoie de instructaj suplimentar pentru munca de paza. Trebuie sa fie dresati in mod consecvent, cu o anume fermitate si prin stimulare pozitiva. Dobermanul exceleaza in dresajul de supunere. Abilitatea rasei de a invata rapid a condus la utilizarea acesteia ca si caine-ghid pentru persoanele cu dizabilitati. Rasa de caini Doberman are un mare potential de exprimare care include urmarirea, paza altor caini, munca specifica politistilor, terapia. Popularitatea Dobermanului a condus la o crestere inadecvata. Aceasta a dus la dezvoltarea constienta a unui comportament agresiv in cazul unor exemplare. Asigurati-va sa va achizitionati Dobermanul de la crescatori cu reputatie, care nu supun in mod prematur exemplarele rasei la presiuni menite a-i starni reactii agresive.
Ingrijire si sensibilitate la boli
Dobermanul are tendinta de a raci cu usurinta, motiv pentru care trebuie tinuti in interiorul caminului in noptile mai racoroase. Desi este un caine care emana forta si robustete Doberman-ul este expus anumitor maladii, dintre care se evidentiaza: dilatatia cardiaca (marirea si subtierea muschiului cardiac ce formeaza peretii inimii); maladia Wobbler (malformatie a oaselor gatului); alopecia (caderea parului); osteosarcomul si displazia de sold.
Concluzia noastra: Desi a fost creat initial pentru a fi un caine de paza si protectie feroce, temperamentul Dobermanului a fost mult atenuat, el dezvoltand astazi un caine de companie iubitor si devotat, dar inca protector cu membrii familiei sale.
Doberman este un câine de pază originară din Germania. Apariția acestei rase este strâns legată de activitatea germanului Louis Dobermann care și-a propus, la sfârșitul anilor 1800, să creeze câinele de pază perfect. Cu sprijinul unui compatriot, Otto Goeller, acest deziderat a fost atins în anul 1890, anul oficial de apariție a rasei Doberman. Rasele folosite în programul de încrucișări controlate și de selecție au fost Rottweiler, Pinscher cu părul neted, Beauceron (un câine ciobănesc întâlnit în nordul Franței), Marele Danez și Manchester Terrier. De asemenea, s-au produs unele ameliorări succesive utilizându-se exemplare din rasa Old German Sheperd Dog, Ogar Englez și Weimaraner.