Crede-ma nu stii prin ce am trecut eu! mi-a luat cam 2-3 ani sa ii conving . Deci pur si simplu le aratam poze cu caini in continuu ( ma rog, erau anunturi de fapt ) m-am documentat despre cam toate rasele de caini stiam cam totul despre ai adica, cum trebuie ingrijiti si hraniti, care e greutatea normala, bolile de care pot suferi, care este cea mai convenabila rasa (depinde unde stai) si pur si simplu ma milogeam de ei toata ziua... pana cand l-am convins pe tata (tatei ii plac animalele), mama era mult mai greu de convins. Trebuia sa facem un gard la casa in acea perioada si am asteptat pana a terminat cu chestia aia si am inceput iar sa casup pe ei . Pe mama nu putusem sa o conving niciodata. Gasisem un golden retriever ( pe care acum il am ) la un pret chiar FOARTE bun pentru ca e foarte scumpa si rasa asta. Cel care a pus anuntul scrisese in loc de 80 de euro 80 de lei si i-am zis tatei ca am gasit (miraculos) un pui la 80 de lei care chiar arata bine. A zis ca o sa mi-l ia (nu stiu cum am putut sa il conving sa mi-l ia chiar in saptamana aia, duminica). Venise sambata si trebuia sa plec de dimineata la meditatie. cand m-am intors acasa tata mi-a spus ca a vrut sa imi faca o surpriza cu cainele dar cand s-a dus sa il ia era 80 de euro nu de lei. Mi-am dat seama ca voia sa zica ca nu mi-l mai ia si mi-a zis sa gasesc altul dar am incepu sa plang foarte tare si sa ii spun ca e aproape imposibil sa mai gasesc rasa aia cre e cam preferata mea la un pret mai mic de atat. Nu am mai mancat cam nimic toata ziua aproape si plangeam in continuu si nu vorbeam cu el. Pana la urma i s-a facut mila si mi l-a luat...a negociat cumva cu omul ala si a mai lasat putin din pret. Si acum Thor ( asa i-am pus numele) e in curtea mea de 2 ani si il iubesc =)
poate o sa mearga si la tine cumva =)
Situatia noastra se aseamana numai ca eu tot nu pot sa ii conving
La fel fac si eu le arat o garmata de caini si le spun cat de minunat ar fi sa mai am unul. Eu am mai avut un caine (Rocky) dar l-au dat pentru ca nu eram responsabila sa il ingrijesc (stii tu...trebuie sa ii acorzi timp) Nu il mai am de 6 ani. Eu acum am 14. Sincer pentru mine a fost cel mai urat lucru care mi s-a intamplat. Ma gandesc tot timpul la el. Evident ca atunci aveam doar 9 ani so voiam doar sa ma joc cu el. Acum sunt foarte responsabila pentru toate nevoile unui caine... nu vreau sa repet aceleasi greseli
Poti sa le zici ca vei avea tu grija de el, sa incerci sa ii multumesti pe parinti tai,
si sa le zici din luna in luna ca vrei un caine... si daca inca mai esti la scoala, sa inveti, sa iei note bune, si... sa le zici ca te plictisesti fara un animal de companie. Succes! Funda?
Off... dar le zic tot timpul cat de minunat ar fi daca sa avea un caine! si nu ma baga in seama1 Sunt foarte innebunita dupa caini, imi plac foarte mult de cand ma stiu ma joc cu orice caine si cei fara stapan pur si simplu sunt adorabili si mi-e mila de ei. Si imi doresc foarte mult unul pentru a nu ma mai plictisi
Poti sa le zici ca vei avea tu grija de el, sa incerci sa ii multumesti pe parintii tai,
si sa le zici din luna in luna ca vrei un caine... si daca inca ma-i esti la scoala, sa inveti, sa primesti note bune, si... sa le zici ca te plictisesti fara un animal de companie. Succes! Funda?
Deniissel întreabă: