Salvati Planeta! Eu mi-as dori sa salvez planeta, in fiecare zi se polueaza mai mult, animalele dispar si mor in masa, planeta se incalzeste, nu se va mai putea trai mult pe ea! Cum am putea ajuta la salvarea Terrei?

Prin Directiva 96/2002 a Uniunii Europene, producătorii de aparatură electronică și electrocasnică sunt direct responsabili de produsele lor chiar şi după ce acestea îşi încheie ciclul de viaţă, ajungând deşeuri: ei trebuie să asigure eliminarea nepoluantă a acestor echipamente, având ca responsabilități protecția mediului, reciclarea și reintroducerea în industrie a acestora ca materii prime secundare. Astfel, 10 producători (Amica, Arctic, Bosch Siemens Electrocasnice, Candy Hoover, Electrolux, Gorenje, Indesit, Philips, Groupe SEB şi Whirlpool) au pus în 2007 bazele unei asociații colective, RoRec, a cărei misiune este realizarea colectării și a reciclării deșeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), precum şi raportarea către autorităţile competente a modului de gestionare a DEEE.
Andreea Idriceanu Calev, manager de comunicare al Asociației, ne-a dat mai multe detalii în acest sens: „Noi colectăm, inventariem și ne asigurăm că aceste deșeuri ajung în bune condiții la reciclatorii din România. Prin «sampling» făcut la fabrici ne asigurăm că aceste deșeuri sunt tratate corespunzător și eliminate nepoluant. Directiva europeană menționată ne obligă să colectăm 4 kg de DEE/locuitor/an. Astfel, la nivel de țară, România trebuie să colecteze cca 80.000 de tone/an. În acest moment, nu se atinge această cotă, ceea ce ne pune în pericol de sancționare din partea UE. Noi credem în teoria celor 3C: conștientizare (informarea oamenilor), cointeresare (crearea infrastructurii necesare colectării), coerciție (aplicată când omul are totul la dispoziție, dar nu respectă legea)."
Ce intră în categoria DEEE? Mai pe înțelesul tuturor, „orice se bagă în priză sau merge pe baterii".

De ce trebuie colectate și reciclate aceste DEEE? Pentru că ele conțin metale și gaze toxice: mercur, cadmiu, plumb etc., care, eliminate în pământ sau în apa râurilor, a lacurilor, rămân acolo mult timp, având efecte nocive. Pe toate produsele care se vând în magazine există semnul tomberonului tăiat, respectiv „a nu se arunca la gunoi". Puțini știm că, dacă aruncăm aceste aparate la gunoi, încălcăm legea. Prin colectarea și trimiterea lor spre reciclare dovedim o atitudine civică ecologică, protejăm mediul și sănătatea familiei noastre.
„Unul dintre programele desfășurate se numește «Rețeaua națională a centrelor de colectare DEEE în parteneriat cu primăria»", continuă Andreea Idriceanu Calev, „prin care ne dorim să creăm o rețea națio­nală de 100–120 de centre, în toate comunitățile cu peste 40.000 de locuitori. Astfel, până la sfârșitul lui 2011, ne dorim ca în comunitățile locale cu peste 40.000 de locuitori să existe aceste centre de colectare. De fapt, e vorba de structuri de colectare la standarde europene, ce vor asigura atât serviciile de colectare – la centru și prin colectare de la domiciliu –, dar vor funcționa și ca platformă de interacțiune cu școala pentru proiecte de educație ecologică. Programul a fost lansat în august 2009, iar acum funcționează deja cu 17 primării."
Se poate vorbi de o „producție de deșeuri: 5500 kg de DEEE în medie/acțiune", după cum precizează Andreea: „De la sfârșitul lui iunie 2010 până la finele anului am derulat 45 de acțiuni de colectare în 200 de localități. Am colectat 244.000 kg de DEEE, ceea ce înseamnă peste 19.000 de aparate colectate de la circa 11.500 de deponenți. Acțiunile au fost derulate fie în parteneriat cu primăriile, fie cu alți organizatori de campanii ecologice." Fiecare dintre noi putem da o mână de ajutor întru salvarea planetei!


TOATĂ LUMEA COLECTEAZĂ
„Locul deșeurilor nu e în casă. Trimite-le la plimbare!"– campaniile de colectare sunt de 1–3 zile, în funcție de recomandările și solicitările partenerilor locali, adică primăriile. „De exemplu, în județul Hunedoara am avut 10 acțiuni în 2010. "
„Ne-am stabilit o țintă de colectare de minimum 5 tone/acțiune, dar am colectat și 15 tone."
Reacția oamenilor –„Vin mulți oameni și ne mulțumesc că îi ajutăm să scape de deșeuri, să se simtă mai europeni sau ne întreabă când mai venim. La Cetatea de Baltă, ne-a adus un domn 10 televizoare și ne-a spus: «Sunt pescar și m-am săturat de pescuit televizoare.» Peste tot pe unde am fost, am întâlnit oameni foarte gospodari, care vor să dea o mână de ajutor. Cei mai fascinanți sunt voluntarii, de obicei copii, profesorii lor, cu toții dornici de proiecte."
Asociația RoRec se implică în viața comunităților în care deja a devenit parte – prin parteneriate cu primăriile – și susține, cu acțiuni de informare și conștientizare, tradiții și valori autentice românești. „Am participat la Festivalul Strugurele de Aur (Jidvei), la Festivalul Bujorului de Munte (Gura Râului, Sibiu) etc., tocmai pentru a-i ajuta pe localnici și pe participanții la aceste evenimente să păstreze curate locurile în care petrec: am vorbit cu oamenii, am oferit pungi ecologice…"

Text: Cătălina Oprea


Urşi polari suferind de căldură, calota glaciară topită, uragane, secetă, caniculă, fluvii care şi-au ieşit din matcă. Acestea sunt imaginile anului 2007, imagini care reliefează fenomenul de incălzire globală. Ziarul The Guardian a realizat un top al personalităţilor care in 2008 şi-ar putea pune amprenta in lupta impotriva schimbărilor climatice.


Urşi polari suferind de căldură, calota glaciară topită, uragane, secetă, caniculă, fluvii care şi-au ieşit din matcă. Acestea sunt imaginile anului 2007, imagini care reliefează fenomenul de incălzire globală. Ziarul The Guardian a realizat un top al personalităţilor care in 2008 şi-ar putea pune amprenta in lupta impotriva schimbărilor climatice.


Anul 2007, unul dintre cei mai calzi din istorie, s-a incheiat cu o reuniune internaţională găzduită de Indonezia, la care aproximativ 10.000 de politicieni, oameni de afaceri, activişti ecologişti şi oameni de ştiinţă din 190 de ţări au incercat să găsească soluţii pentru stoparea fenomenului de incălzire globală. Singurul rezultat la care au ajuns după două săptămăni de discuţii incontinuu a fost acela că nu trebuie intrerupte negocierile pentru un acord care să inlocuiască Protocolul de la Kyoto, după ce acesta va expira, in 2012. Noul acord, au convenit participanţii, trebuie să fie semnat inainte de 2010. Specialiştii consideră că summit-ul a fost un succes diplomatic, dar sunt nemulţumiţi pentru că nu există nici un acord concret pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar SUA par mai inverşunate ca niciodată, hotărănd că nu vor semna nici viitorul acord, după ce nu au ratificat nici Protocolul de la Kyoto. Vocile optimiste susţin că s-au făcut paşi serioşi, că mecanismul este pus in mişcare, lumea este conştientă de pericolul incălzirii globale şi va acţiona in consecinţă. Cei pesimişti afirmă insă că starea ecologică a Planetei este mult mai gravă decăt se credea. Imaginile şocante ale anului 2007 - urşi polari topiţi de căldură, gheţarii himalayeni topindu-se, păduri tropicale culcate la pămănt pe toată suprafaţa continentului negru, inundaţii devastatoare din Bangladeş pănă in Ghana, secetă prelungită şi canicula din Europa - ar putea insemna foarte puţin faţă de ceea ce s-ar putea intămpla in viitor dacă omenirea nu acţionează hotărăt.

Te rog Funda?(daca imi dai si eu iti dau)