Aveti incredere in biserica, preoti si spovedanie? credeti ca sarbatorile (Pastile si Craciunul ) au devenit mai mult comerciale decat religioase?

Question

anonim_4396 · Accepted Answer

Si Einstein spunea ca exista o forta superioara omului, ascultati:Einstein: Oricine este serios implicat în cautarea stiintei se convinge ca exista un Spirit, o Inteligenta Superioara, care apare evident în legile universului, un Spirit mult superior celui al omului si unul în fata caruia noi, cu puterile modeste, trebuie sa ne simtim umili. În aceasta consta slabiciunea pozitivistilor si a ateilor, care se simt mândri de convingerea lor ca au reusit sa dezbare lumea nu numai de zei, ci si de miracole. Frumusetea acestui lucru este ca trebuie sa ne multumim cu recunoasterea miracolelor dincolo de care nu exista cale de iesire.




Eu cred fiindca  nimic nu are sens fara o forta superioara.Nu vrem sa intelegem ca exista Cineva mai superior noua.

Bula · Answer

Eu nu am incredere in intermediari!
Nici in ocazii comerciale din calendar!

Parintele · Answer

Nu am incredere in lucruri care au legatura cu supranaturalul.Sarbatorile religioase au un temei fals. Popii sunt niste ipocriti avizi de bani... iar biserica se duce de rapa. Spovedania este o abureala prin care popii afla amanunte despre viata ta ca mai apoi sa te dea in primire autoritatii.

Parintele · Answer

Einstein avea si el scaparile lui;))

zuzuliana · Answer

Eu am incredere ca ma gandesc mereu ca Dumnezeu vede ce faci...si ce gandesti...de fapt cand te spovedesti preotul este doar un ajutor a  lui Dumnezeu(un intermediar) de fapt Dumnezeu iti iarta pacatele nu preotul... el doar iti da un Canon...
In sarbatatori cred... dar din pacate in ziua de azi au devenit mai mult comerciale...adica ne intereseaza mai mult ce vom manca, ce haine sa ne cumparam etc., si mai putin sa merem la biserica...sa ne spovedim...sa ne rugam mai mult...

anonim_4396 · Answer

Au fost, sunt si vor fi mereu RELIGIOASE!

anonim_4396 · Answer

Sunt preoti diferiti.nu in toti am incredere. dar in ceea ce priveste spovedania asta e regula...nu au voie sa pomeneasca nimic despre acest lucru cu toate ca eu cred ca multi dintre ei nu isi dau interesul! cat despre sarbatori...incet incet devin din ce in ce mai mult comerciale decat religioase...(in orasele mari).probabil in comune sau altele...se mai respecta cat de cat traditia!

anonim_4396 · Answer

Nu m-am spovedit niciodata si nici nu as face-o, consider ca este acat numai acel  lucru pe care - eu il consider pacat.

viorelth · Answer

Cu siguranta. Biserica este legatura dintre Dumnezeu creator si omul creatie cazut prin neasculatare. Dumnezeu isi iubeste creatia si nu va dori niciodata sa o piarda. Dar in acelasi timp fiind si Dreptate absoluta o va chema la judecata daca aceasta il uita cu desavarsire. Preotul este "translatorul" dar si "executorul" acestei legaturi. Indiferent de vrednicia sau pacatele preotului harul primit odata cu taina hirotoniei (atunci cand a fost investit) lucreaza prin el. Orice savarseste el in numele Sf.Treimi (slujbe, agheaza, rugaciuni, oprire sau binecuvantare pentru impartasanie este intocmai respectat de Dumnezeu. Este ca un delegat al divinului pe pamant investit cu puterea divina (preotul si nu omul muritor din preot). Spovedania este recunoasterea pacatelor din firea noastra umana in fata icoanei din biserica si primirea iertarii. Nu preotului ne spovedim ci insusi lui Dumnezeu. Preotul nu face decat sa faciliteze prin har ajungerea la cer a caintei noastre. Este doar martorul marturisirii noastre. Nu de preot sa ne temem cand venim la spovedanie ci de Dumnezeu, care oricum stie pacatele noastre si care doar astepata sa le recunoastem. Chiar si cele mai ascunse si grele lucruri din viata noastra, spuse la spovedanie, nu-l influienteaza pe preot si nici nu ne va privi sau judeca in vreun fel. Ci doar va cumpani gravitatea faptelor permitand sau amanand (nu interzicand) apropierea noastra de trupul si sangele lui Hristos prezent in Sfanta Impartasanie. Spovedania e curatirea sufletului si ridicarea lui dupa ce pacatele ne ingenunchiaza. Craciunul e bucuria implinirii promisiunii ca Dumnezeu ne da un rascumparator, iar Pastele e bucuria ca desi Hristos a fost rastignit, el invie si concretizeaza rascumpararea biruind moartea si pacatul. Daca le vom privi mai intai ca semnificatie religioasa si apoi ca materializare lumeasca a bucuriei duhovnicesti, prin masa imbelsugata si veselia in limitele bunului simt a crestinului simplu si educat, atunci ramanem in continuare creatie divina in stransa legatura cu Creatorul ei.