Traditie Slovaca
Slovacii reprezintă o minoritate care a adus în România o vie credintă religioasă care se păstrează şi astăzi. Principalele sărbători şi obiceiurile legate de aceste sunt:
Ajunul Crăciunului
Este prilej de reunire a întregii familii. Sărbătoarea începe cu seara de ajun când toţi membrii familiei se adună pentru a se bucura împreună de cea mai îmbelşugată masă a anului. Se serveşte grâu fiert îndulcit cu miere, turtă dulce, covrigi sau turte din făină- opekance (baghete din aluat) şi pirohy (colţunaşi). Sărbătoarea Crăciunului are în centru naşterea lui Isus, fiul lui Dumnezeu şi ducerea acestei veşti din casă în casă de către numeroasele alaiuri de colindători. Colindele reprezintă un scenariu compus din texte ceremoniale, formule magice, dansuri şi gesturi – transmise în case şi pe uliţe de către cete sacre - ele vestind naşterea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, urând sănătate, rod bogat şi împlinirea dorinţelor în noul an. Sărbătoarea continuă cu mese rituale abundente la care iau parte familia şi rudele şi care continuă şi în a doua zi de Crăciun.
Maje - punerea maiurilor
Constituie prilej de manifestare a afecţiunii la tineri. Băieţii ridică ramuri verzi pe acoperişul caselor în care locuiesc fete de măritat şi împodobesc casele acestora cu flori şi crenguţe verzi.
O categorie aparte de conservare a tradiţiei orale au reprezentat-o şezătorile- locuri de adunare, distracţie şi muncă unde îndeletniciri străvechi precum torsul, brodatul, ţesutul, încondeierea ouălor cu aţă şi împletitul pănuşilor de porumb au fost transmise din generaţie în generaţie, unele ditre ele practicându-se şi în ziua de azi: brodatul, încondeierea ouălor cu aţă şi împletitul pănuşilor de porumb.
30 noiembrie- Sfântul Andrei
La slovaci, este ziua Sfântului Andrei este considerată a doua zi a strigoilor, zi potrivită pentru ca viitorul oricărei persoane să poată fi prevestit, cât şi pentru punerea în aplicare a unor practici magice. În această zi, în rândul comunităţilor Slovace, se practică obiceiul ca un bărbat, anterior ales, purtând cu el o bară de fier, să bată la uşa fiecărei case până ce toţi cei care locuiau într-însa se trezeau şi li se ura ‘Sănătate’. În decursul acestei zile, pe lângă acest obicei, la aceleaşi case, se mai practica şi obiceiul ridicării plăţilor de către văcarii şi oierii care duceau animalele la păscut.
13 decembrie- Sfânta Lucia, a treia zi a strigoilor
Este considerată, dupa ritualul vechi slav, cea mai scurtă zi din an. Săptămânal, sunt organizate diferite ritualuri magice, menite să înlăture răul adus de strigoi şi baba-cloanţe. Pentru a se apăra de forţele răului, membrii unei familii Slovace oarecare erau nevoiţi să mănânce un căţel de usturoi, cu un altul să îşi facă o cruce iar apoi să ungă tocurile grajdurilor tot cu usturoi, întrucât Sfânta Lucia era cunoscută ca având obiceiul, în această zi, de a se furişa înăuntrul grajdurilor şi de a lua laptele vacilor aflate acolo. Sărbătoarea Sfintei Lucia este un bun prilej pentru fetele necăsătorite de a afla numele baiatului care îi va deveni soţ în viitor. Astfel se întâmpla prin intermediul unui obicei, de a scrie pe 12 bileţele numele câte unui băiat, cel de-al 13-lea neconţinând nici un nume. Până în ajunul sărbătorii, fetele aruncau câte un bileţel in foc, cel din urmă rămas dezvăluind numele celui predestinat. În cazul în care ultimul bileţel era cel de-al 13-lea, însemna că fata respectivă rămânea nemăritată. Sărbătoarea Sfânta Lucia se continuă cu pregătirile de Crăciun, cu prepararea dulciurilor, în special a turtei dulci.
26 decembrie- Sfântul, primul martir.
Conform tradiţiei populare, flăcăii Slovaci ieşeau pe cai în această zi, traversau pârâul şi întâlneau fetele - care îşi scăldau picioarele în apele acestuia. Se spune că, în această zi, stăpânul casei Slovace nu are voie sa intre în grajd fără să fi mâncat înainte.
6 ianuarie- Sărbătoarea celor Trei Crai (Tri Krale)
Comemorează venirea magilor la pruncul Isus. Această sărbătoare este mister de lumină, simbolic reprezentată de steaua care a călăuzit drumul magilor. Conform tradiţiei Slovace, este ultima zi când se mai colindă.
Udatul
luni, în a doua zi de Paşti, slovacii evanghelici din România obişnuiesc să practice udatul. Bărbaţii şi tinerii "umblă cu udatul", obicei străvechi specific acestei etnii. Iniţial, se obişnuia ca femeile şi fetele să fie udate cu apă proaspătă din fântână, însă încet-încet s-a adoptat varianta parfumului, mai practic şi bineînţeles mai elegant. În lunea Paştilor fetele sunt udate pentru a fi fertile tot restul anului (astfel, se consideră că fetele tinere udate şi biciuite nu au teamă de muncă şi că cele mai în vârstă nu se lenevesc). Udătorii sunt invitaţi în casă unde sunt serviţi cu tot soiul de bunătăţi. Bărbaţilor şi tinerilor li se oferă pălincă sau vin, în vreme ce băieţilor mici li se dau ouă colorate şi bani.
Pe langa faptul ca fac si ei oua colorate si chiar si sculptate, cozonac si toate cele ca si noi, ei mai au o ink traditie si anume ultima parte din continutul de mai sus "Udatul"! Sper ca ti-am fost de ajutast o fundita plz
Http://translate.google.ro/....../translate
Sper ca te-am ajutat si paste fericit!
în Ungaria şi Slovacia, unde tradiţia cere ca femeile să fie plesnite cu palmele sau biciuite peste fese, în Lunea cea mare. Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate cu câteva panglici la unul din capete. Această biciuire se presupune a fi simbolică şi, potrivit legendei, deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, ele trebuie plesnite peste fese pentru a rămâne sănătoase şi frumoase în anul în curs.Barbatii trebuie sa arunce galeti cu apa rece pe femeile slovace aflate pe marginea raului,
AuraIoana întreabă: