MISTICÍSM s. n. Credință în existența unor forțe supranaturale și în posibilitatea omului de a comunica direct cu aceste forțe (prin revelație, intuiție, extaz); misticitate. ♦ Stare de spirit specifică misticului (2). – Din fr. mysticisme.
Misticismul este o doctrină, dispozițiune de a admite comunicațiuni extraordinare între om și divinitate. Cunoașterea mistică este evidentă și explicită prin,, sufletul gânditor și relația lui cu Divinitatea,,. Și combaterea o fac numai tâmpiții.