FANÁTIC, -Ă, fanatici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) dominat de fanatism. 2. Adj. (Despre manifestările oamenilor) Care exprimă, trădează fanatism. — Din fr. fanatique, lat. fanaticus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
FANÁTIC, -Ă, fanatici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) dominat de fanatism. 2. Adj. (Despre manifestările oamenilor) Care exprimă, trădează fanatism. – Din fr. fanatique, lat. fanaticus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
fanátic adj. m., s. m., pl. fanátici; adj. f., s. f. fanátică, pl. fanátice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
FANÁTIC adj., s. (BIS.) bigot, habotnic, (pop. și fam.) bisericos, (înv.) pravoslavnic. (Credincios ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
FANÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) și substantival Care este stăpânit de fanatism. 2) (despre sentimente) Care vădește fanatism; pătimaș. /
Rusupaul1991 întreabă:
Bianca292006 întreabă: