Marcasita este un mineral răspândit în natură face parte din categoria sulfiţilor, având raportul sulf, metal de 1:1. Cristalizează în sistemul ortorombic, cu formula chimică FeS2, apare mai frecvent sub formă tabulară, sau cristale prismatice, piramidale, dar şi sub formă de concreţiuni radiale sau ca agregate. Culoarea diferită de la alb, galben până la cenuşiu negru este definită de conţinutul în alte metale. Cristalele idiomorfe apar sub forme tabulare, până la prisme scurte, frecvent apar şi forme de cristale gemene sub formă lanceolată sau pieptene, pseudomorfoza este de asemenea frecventă între marcasită şi pirhotin. Din punct de vedere chimic marcasita este mai puţin stabilă ca şi pirita cu care se poate confunda uşor. Marcasita se poate descompune în decurs de câţiva ani cu eliberare de acid sulfuric şi miros de sulf.
Numele de marcasită provine din punct de vedere etimologic din limba arabă respectiv limba maură „marqâshîtha" = „amnar, cremene" denumire care ar fi datorată culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic şi faptului că prin lovire cu o bucată de cremene sau oţel produce scântei. Marcasita a primit mai multe denumiri, mai demult n-a fost deosebită de pirită. Deja în peroada epocei dfe piatră marcasita a fost utilizată asemenea piritei la aprinderea focului. Abia la mijlocul secolului XIX s-a observat că pirita şi marcasita sunt minerale diferite.
Marcasitele – sunt considerate pietre radioactive. Se pare ca atrag multe nenorociri asupra purtatorilor lor. In prezent, marcasitele, fatetate, montate in argint, sunt la moda. Confera energie. Pietrele se reincarca pentru scurt timp la soare.
Marcasita este un mineral răspândit în natură face parte din categoria sulfiţilor. Din punct de vedere chimic marcasita este mai puţin stabilă ca şi pirita cu care se poate confunda uşor. Marcasita se poate descompune în decurs de câţiva ani cu eliberare de acid sulfuric si miros de sulf.Numele de marcasită din provine din punct de vedere etimologic din limba arabă respectiv limba maură „marqâshîtha" = „amnar, cremene" denumire care ar fi datorată culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic şi faptului că prin lovire cu o bucată de cremene sau oţel produce scântei.In procesul hidrotermale de formare marcasita ia naştere la o temperatură mai scăzută ca şi pirita, de aceea se poate întâlni în scoarţa pământului mai aproape de suprafaţă, fiind frecvent întâlnit în zăcămintele de cărbuni, straturile de argilă, cretă asociat cu fosile de natură animală sau vegetală.
anonim_4396 întreabă: